l subofiţerul a fost dat afară din sistem
Agentul-şef-principal Constantin Ciuraru, de la Poliţia Municipală Roman, a fost condamnat definitiv, joi (4 mai), de Curtea de Apel Bacău, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, plus interdicţia de a mai profesa (el fiind dat afară din sistem ieri), pentru săvârşirea infracţiunii de „permitere a accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii“. În acelaşi dosar, beneficiarul informaţiilor care s-au scurs de la Poliţie – romaşcanul Ovidiu Fărcăşel, a rămas cu pedeapsa de doi ani şi şase luni, cu executare, pentru că l-a instigat pe Ciuraru să comită respectiva faptă. Iniţial, în primă instanţă, Ciuraru a fost achitat. Cauza fusese instrumentată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a susţinut că, în septembrie 2013, poliţistul, instigat de Fărcăşel, i-a permis acestuia accesul la datele de stare civilă ale martorilor Alexandru şi Liliana Marinescu. Nume de cod „CIURARUC“ Ca să probeze implicarea poliţistului în dezvăluirea de informaţii confidenţiale, sau altfel spus scurgerea de date de la Poliţia Roman, procurorii au cerut Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date să comunice numele, prenumele şi gradul profesional al funcţionarilor publici cu statut special care, din iulie până în noiembrie 2013, au căutat în baza de date a Poliţiei datele de identificare ale bucureştenilor Alexandru şi Liliana Marinescu. Răspunsul oficialilor a fost următorul: „La data de 08.10. 2013, ora 18.43, utilizatorul CIURARUC – Grup IPJNT, a fost singura persoană care, prin intermediul aplicaţiei portal, a căutat în bazele de date persoanele având CNP 18508264XXXXX şi 26710264XXXXX“. În aceeaşi adresă trimisă procurorilor s-a mai menţionat şi că utilizatorul „CIURARUC“ este Constantin Ciuraru, lucrător în cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Fiind audiat, subofiţerul Ciuraru a negat că i-ar fi permis lui Fărcăşel să vadă fotografiile din baza de date a instituţiei şi a oferit următoarea explicaţie: „În cursul lunii octombrie 2013 s-a întâlnit cu inculpatul Fărcăşel Ovidiu Sorin, care i-a spus că doreşte «să-i dea o informaţie» referitoare la doi tineri din Bucureşti care «fac trafic de stupefiante». Inculpatul Fărcăşel Ovidiu Sorin i-a înmânat o hârtie pe care erau trecute numele şi adresele celor două persoane, urmând a reveni ulterior cu mai multe amănunte despre activităţile celor doi. Cu toate că, potrivit declaraţiilor sale, inculpatul îşi desfăşura activitatea la Biroul de Investigaţ ii Criminale, compartimentul de combatere a infracţiunilor stradale din cadrul Poliţiei Municipale Roman, după discuţia cu inculpatul Fărcăşel Ovidiu Sorin, a accesat datele personale ale martorilor doar pentru a identifica persoanele respective, precizând totuşi că urmare a acestui demers nu a întocmit niciun raport informativ, considerând că informaţia nu este de interes operativ. Inculpatul a precizat că nu i-a comunicat mai departe inculpatului Fărcăşel Ovidiu Sorin informaţiile din fişele de evidenţă ale persoanelor verificate şi că nu i-a permis acestuia să obţină copii ale imaginii martorilor, neputându-şi explica modul în care aceste date au ajuns în posesia sa“. La rândul său, Fărcăşel i-a luat apărarea poliţistului, afirmând că nu l-a determinat să-i permită accesul în baza de date şi nici să-i facă rost de pozele celor două persoane. Susţinerile celor doi au fost însă contracarate de probele aduse de anchetatori, aşa se face că magistraţii băcăuani au schimbat complet sentinţa Judecătoriei Roman şi au decis condamnarea poliţistului.
Şantajul
Ovidiu Fărcăşel mai are o condamnare de trei ani de închisoare pentru şantaj în formă continuată. El a primit sentinţa pentru că a şantajat- o pe fosta iubită – o tânără ofiţer SRI – deoarece aceasta a vrut să rupă relaţia cu el. Procurorii Parchetului General au arătat că romaşcanul a creat trei conturi false pe Facebook, apoi a postat fotografii nud ale ei pe acele conturi; în plus, a postat anunţuri pe şase site-uri cu fotografii nud, în care ea ar fi oferit servicii sexuale contra cost, dând ca numere de contact numărul ei de telefon şi numărul de telefon al tatălui ei, ofiţer în cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bacău. O altă metodă pe care Fărcăşel a folosit-o pentru a o discredita pe tânără a fost să împartă 150 de flyere cu o poză cu explicite conotaţii sexuale, textul fiind similar anunţurilor postate pe siteurile cu escorte. Flyerele au fost împărţite în oraşul Buhuşi, oraş în care locuiesc părinţii fostei iubite. Pentru că voia să reînnoade relaţia cu fosta iubită, Fărcăşel s-a interesat de ea şi a aflat de un prieten pe care tânăra l-ar avea în Bucureşti. Fărcăşel ar fi dorit să afle cum arată şi unde stă acel prieten al ei, iar pentru acest lucru a apelat la poliţistul Ciuraru. La rândul său, acesta a intrat în baza de date a Direcţiei de Evidenţă Informatizată a Persoanelor pentru a căuta persoanele care locuiesc la o anumită adresă din Bucureşti, apoi a pozat, cu un telefon mobil, fotografiile celor două persoane, mamă şi fiu, şi pozele i le-a dat lui Fărcăşel.În faţa procurorilor, nici Fărcăşel şi nici poliţistul nu au recunoscut că pozele au fost luate din baza de date a Ministerului Afacerilor Interne. (Mihai SAVA)
