Acasă Social Nihil Sine Geo: Eu şi Secu (1)

Nihil Sine Geo: Eu şi Secu (1)

802
3
DISTRIBUIȚI

 

Prin 1982 sau 1983, fiind student la Facultatea de drept din Bucureşti, şef de grupă, origine sănătoasă şi membru de partid, într-o zi am fost chemat la secretariat. Cu discreţie şi oarecare solemnitate, am fost invitat într-o cameră în care m-a întîmpinat un tip tânăr, sportiv şi binişor simpatic. Acesta mi s-a prezentat drept căpitanul Dan şi, după o introducere destul de elaborată, mi-a spus că organul pe care-l reprezenta ar vrea ca eu să-i supraveghez pe colegii mei străini şi să informez periodic despre ei.

Nu eram chiar străin de existenţa securităţii, şi chiar de preocuparea acesteia cu privire la studenţii străini. Dar propunerea m-a şocat puţin, cred că m-am bâlbâit vizibil. Din această bâlbâială m-a scos chiar căpitanul Dan, care mi-a spus că nu trebuie să-i dau răspunsul pe moment. Mi-a lăsat un număr de telefon, spunându-mi să-l sun când mă hotărăsc.

Nu l-am sunat eu, dar m-a căutat tot el, după câteva zile. Între timp, îmi făcusem lista de gânduri, şi i-am spus aşa: Nu mă pot angaja la informări periodice de rutină, dar, când voi considera că ţara este în pericol, să fie sigur că îl voi suna.

Ei bine, după aprecierea mea, ţara nu a fost în pericol niciodată, cel puţin nu am aflat eu despre vreo acţiune a studenţilor străini care să-mi dea o asemenea grijă, deci nu l-am sunat niciodată pe căpitanul Dan.

Dar trebuie să vă povestesc totuşi câte ceva:

Aveam în grupă un student irakian, Badraldin Hazim Shakir. Eram foarte bun prieten cu el, am învăţat şi ceva arabă de la el, iar în multe şi lungi seri petrecute împreună la restaurantul Bulevard bârfeam şi înjuram îndelung şi apăsat, el pe Saddam, eu pe Ceauşescu, adesea şi invers. Aşadar, ce să torn eu din aceste discuţii? Eventual, puteam să mă torn şi pe mine, alături de prietenul meu străin.

Totuşi:

Într-o bună zi de vară, în timp ce făceau plajă pe acoperişul unui cămin din Grozăveşti, câteva fete, colege cu noi, au auzit o explozie puternică, iar după trei secunde s-au trezit că alături de ele aterizează o capotă de maşină. Nu a fost rănit nimeni, dar am aflat după că fusese o reglare de conturi între unii studenţi străini, din care unul pusese altuia o bombă în maşină. Nu ştiu şi nu contează dacă acei studenţi reprezentau anumite forţe politice din lumea arabă, cert este că ei sau acele forţe îşi mutaseră terenul luptelor şi răfuielilor şi în campusul nostru.

Deci, părerea mea este că aceşti studenţi chiar trebuiau supravegheaţi, iar dacă eu aş fi aflat cu o zi sau un minut înainte de acea explozie, evident că aş fi sunat la căpitanul Dan.

Totuşi, PS: Aş vrea să mă sune într-o zi căpitanul Dan, să depănăm ceva amintiri. Îi promit toată discreţia, dacă mi-o cere.

Jud. Gheorghe MOROŞANU

nihilsinegeo@yahoo.com

3 COMENTARII

  1. apreciez sinceritatea fostului judecator de bicaz.dar un lucru ma deranjeaza.faptul ca nu la cautat pe securist sau poate s-o fi intalnit e greu de probat.o certitudine este ca ghita a lucrat la ujcap neamt unde oficiul juridic era populat 80% cu fosti securisti si militieni cu grade mare si nu il deranja cand impreuna sustineau cauzele economice apoi savura succesul la paharnicul.chiar se simtea bine si uneori era animatorul trupei.oare s-a schimbat asa de mult din studentie?

    • Da de unde rezultă că s-ar fi schimbat? Nu înţeleg idea. Cu foştii securişti de la UJCAP am rămas prieten, cu unii mă mai văd şi acum, în toată normalitatea. G

  2. la noi romanii sportul national e datul cu parerea si capra vecinului.l-am auzit si pe dl t. socea, aruncand rautati.le raspund cred eu intelept daca or pricepe ca ‘ SE ARUNCA CU BATUL IN POM CU ROD NU IN RACHITA. E BINE DOMNU GEO?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.