Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean, plasat sub control judiciar pentru trafic de influenţă, nu a vrut să facă declaraţii în faţa judecătorilor, lăsându-i pe avocaţii angajaţi să vorbească în locul lui. Înainte de a se lua decizia care i-a limitat libertăţile lui Arsene (hotărâre asupra căreia ultimul cuvânt îl va avea Curtea de Apel Bacău), avocaţii lui au depus mai multe înscrisuri în circumstanţiere, cum ar fi articole din presă care au apărut după reţinerea sa şi copii reprezentând postări ale inculpatului de la diverse evenimente. Primul avocat le-a explicat judecătorilor că „în mod indubitabil acesta nu are nicio legătură cu fapta imputată“, „în referatul cu propunere de arestare preventivă nu se arată care este pericolul concret pentru ordinea publică“ şi „arestarea unui om care nu poate fi catalogat infractor, pentru o suspiciune care rezultă din denunţul unei persoane, care ea însăşi a avut probleme penale, trebuie analizată sub rezervă“. Acelaşi apărător a mai susţinut că până şi măsura controlului judiciar ar fi exagerată, „deoarece în mod cert Arsene nu ar lua legătura cu părţile din dosar, fiind singurul şi primul care este interesat a dovedi nevinovăţia“.
Versurile lui Arghezi şi „vrăbiuţele“ DNA
Cel de-al doilea avocat a fost mai „plastic“ în încercarea de a obţine punerea în libertate a clientului. Astfel, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă a primei instanţe, „făcând trimitere la versurile lui Arghezi, consideră că Parchetul, prin referatul cu propunere de arestare, dintr-o însăilare a unor elemente disparate şi din depoziţiile unor martori a căror credibilitate este grav pusă sub semnul îndoielii, încearcă să construiască o acuzaţie penală“. El a mai arătat că „pe afirmarea unei influenţe de către Arsene avem o singură chestiune – denunţul lui Gheorghe Ştefan, celebrul «Pinalti» care a împânzit ţara cu denunţuri; el spune o poveste care nu este confirmată nici de propriii martori propuşi, nici de probele administrate“. Acelaşi avocat le-a mai spus judecătorilor că, în discuţiile ambientale înregistrate cu sprijinul „doamnei P.“, „Parchetul, nefiind investigator de profesie, a scăpat şi nişte «vrăbiuţe» care demontează efectiv poziţia Ministerului Public şi ne arată faptul că era o înţelegere de casă a lui Gheorghe Ştefan cum să facă rost de 100.000 de euro“. Nu în ultimul rând, el a susţinut că Arsene „a fost victima unui şantaj“. La final, a solicitat eliberarea din arest a lui Arsene deoarece „nu a săvârşit această presupusă infracţiune, nu are nicio datorie, nu a luat niciodată bani de la acest domn Ştefan, este un denunţ mincinos şi calomnios şi crede «că chiar va face o plângere pentru şantaj»“.
De ce procurorii îl consideră un pericol public?
Reprezentantul DNA consideră că pericolul public rezultă din poziţia de parlamentar, pe care o deţinea Arsene atunci când ar fi săvârşit fapta. „Faptul că un deputat al Parlamentului României săvârşeşte acte de corupţie are o puternică rezonanţă socială în contextul în care onestitatea persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de autoritate de la nivel central sau teritorial. Necesitatea luării acestei măsuri rezultă şi în urma evaluării persoanei inculpatului din perspectiva mobilului avut la comiterea infracţiunii. Astfel, probatoriul administrat relevă că Aresene Ionel a primit suma de 100.000 de euro în scopul de a face demersuri în vederea înlăturării din funcţia publică deţinută de către Tărâţă Culiţă prin folosirea unei instituţii a statului, respectiv ANI, chiar inculpatul fiind cel care a afirmat că «banii au fost pentru ca să-l execute cineva pe ăla, pe Culiţă». Ori folosirea acestei instituţii pentru înlăturarea unui adversar politic relevă o periculozitate deosebită, iar mobilul acesta îl putem caracteriza ca fiind josnic“.
Arsene bănuia că este urmărit
Interceptările prezentate de procuror la instanţă arată că pe 1 iulie anul trecut, prefectul Vasile Panaite s-a întâlnit cu P.C.M. (o femeie de încredere din anturajul lui Ştefan) şi i-a spus acesteia că a discutat cu Arsene, i-a transmis cererea lui Ştefan privitoare la returnarea banilor, dar că Arsene „nu dispune de bani, însă încearcă să găsească soluţii“. Tot Panaite i-a spus femeii că Arsene nu se poate întâlni personal cu ea în Piatra-Neamţ, dar va încerca să facă acest lucru în Bucureşti şi că nu vrea să participe direct la discuţii – „mi-i frică, facem vreo belea…“. Pe 17 iulie 2017, aceeaşi femeie s-a întâlnit cu Arsene în municipiul Bucureşti; ea amintindu-i şefului CJ că s-au mai întâlnit în aeroportul Otopeni. Întâlnirea a fost monitorizată. „Discuţia purtată de cei doi relevă motivaţia poziţiei adoptate de Arsene Ionel care în momentul în care P.C.M. îl asigură că nu este urmărită («cine dracu mă urmăreşte pe mine?») răspunde «Pe tine poate nu, dar pe mine…»“, mai este specificat în încheierea de şedinţă. De asemenea, într-o altă discuţie interceptată, Arsene i-a transmis lui Ştefan, prin Panaite, „să nu mai vorbească această problemă cu nimeni «c-am mai auzit nişte chestii care nu-mi convin»“, a specificat instanţa. Pe 28 august anul trecut, procurorii au interceptat alte discuţii între P.C.M. şi prefect, cei doi întâlnindu-se în Piatra- Neamţ. Panaite a confirmat că a vorbit cu Arsene: „Ieri a venit din concediu. Ca să-ţi povestesc cum o fost… o venit… eu m-am dus cum rămăsese înţelegerea anterioară… băi omule, vrea femeia respectivă să se vadă cu tine… aaa, m-am văzut cu ea, întâmplător… în mintea mea zic da, ok, întâmplător… şi eu i-am zis «Băi, John, dar e foarte simplu, deci eu nu am produs cu tine, n-ai dat nici 10 bani de un an de zile şi eu n-am luat decât cât o rămas… 60 – 70… ia-i mânca-ţi-aş ochii tăi şi dă-i omului şi rezolvă, că omul e la ananghie… asta o fost discuţia mea… nu mi-a dat nici până în ziua de azi nici 20 de bani. Ieri m-am dus la el, băi, hai să vedem, că mâine seară ne vedem că-i ziua la o mimoză de-a lui şi deseară trebuie să mă văd cu el şi atunci mă duc să-i spun“.
Ultimatumul
Înainte de a face denunţul, anul trecut, Ştefan a încercat de mai multe ori să-şi recupereze banii de la Arsene şi a insistat să obţină o întâlnire faţă în faţă cu intermediara lui, după cum reiese şi din discuţiile purtate între P.C.M. şi prefectul Panaite. „P.C.M.: Da’… tu nu ştiai de la Pinalti? P.V.: Nu… mi-a zis după… el aşa mi-a zis: «Băi, trebuie să-mi dea dracul ăsta nişte bani!… dar mi-o recunoscut Arsene: «Da bă, uite… atuncea când o fost, când trebuia să-l împachetăm pe ăsta…»“. Apoi, femeia i-a cerut prefectului să insiste pe lângă Arsene pentru ca acesta să accepte o întâlnire directă. „P.C.M.: Băi, dar el s-a legitimat cu banii aştia, sunt cuvintele lui… el când cerea bani de la Gigi ca să se legitimeze la partid… la Liviu… la Liviu Dragnea, că altfel nu ar fi pupat din fundul pământului să ajungă… P.V.: De la Târgu-Neamţ, de la Grumăzeşti… P.C.M.: … să ajungă… ceea ce este… Dar spune-i că Gigi a zis în felul următor: «Dacă nu acceptă… pentru că-i transmit ceva de… care ştiu numai ei doi… deci dacă nu acceptă întâlnirea direct cu mine… da… el nu mai poate» Gigi se simte foarte trădat!“.
Înregistrat la o carafă cu vin
Judecătorii băcăuani au luat în considerare şi declaraţiile făcute de Arsene în cursul urmăririi penale. Astfel, în faţa procurorilor, Arsene a spus că nu a luat bani de la Ştefan şi nu avea cum să intervină la preşedintele ANI, întrucât nu-l cunoştea pe acesta. A mai explicat că el şi Ştefan aveau un „război politic“ cu Tărâţă dar şi că Ştefan „a formulat mai multe denunţuri, unele din ele dovedindu-se în instanţă nereale, şi că în anul 2013 avea o influenţă politică mai mare decât a sa“. Arsene a subliniat că până în prezent a considerat că „are o datorie morală faţă de Gheorghe Ştefan“ şi că atunci când s-a întâlnit cu apropiata lui Pinalti, atât la Aeroportul Otopeni cât şi în parcarea din hotelul „Phoenicia“, femeia ia cerut să-l ajute pe Ştefan, „în virtutea relaţiilor vechi de prietenie şi având în vedere că Ştefan se afla într-o situaţie dificilă, fiind implicat în dosare penale, şi avea nevoie de ajutor pentru cheltuielile legate de plata avocaţilor, experţilor şi recuperarea prejudiciilor“. Invocând această datorie morală, Arsene a declarat că a vrut să-l ajute financiar pe Ştefan, însă nu a avut resurse financiare. Tot Arsene le-a povestit procurorilor că a participat la o petrecere unde fusese invitat de Panaite, „dar că nu-şi aminteşte dacă a discutat cu acesta despre solicitările lui Gheorghe Ştefan“. După ce a ascultat înregistrarea ambientală din data de 22.11.2017, Arsene a dat următoarea explicaţ ie: „Referirea la pierderile suferite are în vedere pierderile de natură politică pe care le-a suferit atât el, cât şi Gheorghe Ştefan şi în niciun caz nu se referea la bani. Atunci când a afirmat că nu ia pe el ce au pierdut s-a referit la faptul că el nu preia problemele lui Gheorghe Ştefan din dosarele penale – bani pentru plata avocaţilor, recuperarea prejudiciilor şi a precizat că dialogul a fost purtat la o petrecere la care a băut o anumită cantitate de vin“. (Mihai SAVA)