Cazul asasinului plătit Vitalie Proca a devenit caz-şcoală pe plan internaţional, într-un proiect coordonat de şeful Serviciului Omoruri din cadrul Poliţiei Capitalei, comisarul-şef Radu Gavriş. Considerată cea mai complicată speţă (în care au fost audiate 2.000 de persoane), povestea judiciară a lui Vitalie Proca a fost material didactic pentru specialiştii români şi omologii lor din alte opt state, ale căror autorităţi – servicii secrete şi unităţi de Poliţie – au cooperat la anchetă.
Tentativa de omor a avut loc în anul 2013, în Bucureşti, când Proca a tras 28 de proiectile într-un tânăr pe care l-a confundat cu pietreanul Dumitru Ioan („Puiu“) Mironescu. Cazul a fost prezentat în programele „Lifelong Learning“ şi „Leonardo da Vinci“, iniţiate de Poliţia Capitalei, în parteneriat cu Poliţia Katovice (Polonia) şi cu Poliţia Berlin (Germania).
Proiectul, finanţat de Comunitatea Europeană, a costat 14.000 de euro. În cadrul acestuia au fost elaborate, pentru prima dată în România, un „Ghid de bune practici privind eficientizarea activităţii de prevenire şi de combatere a infracţiunilor grave“, precum şi un dicţionar poliglot cu termeni juridici şi poliţieneşti.
Despre ancheta din cazul Proca, Radu Gavriş a declarat: „Fără îndoială, mulţi dintre ei (martori – n.r.) nu au văzut nimic şi la un moment, când toţi spun acelaşi lucru, te cam descurajezi. În dosarul din Vitan, în a opta zi, extinzând aria de investigaţie, am găsit martori care l-au văzut pe Proca la faţa locului şi care ulterior l-au şi recunoscut din planşa noastră. În Bucureşti există foarte multe camere de supraveghere care ne ajută foarte mult. O astfel de cameră, care era montată la scara unde locuia victima atentatului, ne-a arătat faptul că autorul a filat zona respectivă pe o perioadă îndelungată, mai exact 11 zile, iar apariţiile lui ne-au ajutat pe noi să stabilim modelul maşinii folosite, culoarea şi marca“.
Chiar dacă atentatul din Vitan este un dosar complex la care anchetatorii încă mai lucrează, rămâne totuşi un caz izolat în istoria Poliţiei. „În alte capitale, a trage o rafală de foc automat în direcţia unei clădiri nu este un lucru care se întâmplă rar. Noi nu avem aşa ceva. Avem acest caz cu Vitalie Proca. Este un incident. Bucureştiul este una dintre cele mai sigure capitale din Europa în ceea ce priveşte marea violenţă“, a subliniat şeful Serviciului Omoruri.
De asemenea, Gavriş a afirmat că românii nu comit omoruri cu arme de foc, ci mai degrabă folosesc arme albe sau diverse obiecte contondente: „Sunt foarte rare cazurile când românii folo-sesc arme de foc, iar atunci când se întâmplă rezultă că persoana deţinea arma în virtutea serviciului, aşa cum a fost în cazul lui Gheorghe Vlădan, cel care şi-a omorât soţia în coaforul de la Perla, dar şi pe o colegă a acesteia, rănind în acelaşi timp alte şase persoane. Majoritatea folosesc arme albe, cuţite şi corpuri contondente sau forţa fizică. Atunci când diferiţi infractori comit crime în România folosind arme, vorbim despre cetăţeni străini cum ar fi Konstantinos Passaris, Vitalie Proca, Jean Pierre Francois Sgueglia – italian, rezident în Elveţia, care a venit în România în 2005 şi a împuşcat trei persoane, intenţia fiind de a se răzbuna pe o româncă – fosta sa amantă“.
(Mihai SAVA)
[…] Cazul asasinului plătit Vitalie Proca a devenit caz-şcoală pe plan internaţional, într-un proiect coordonat de şeful Serviciului Omoruri din cadrul Poliţiei Capitalei, comisarul-şef Radu Gavriş. http://realitateamedia.ro/tentativa-de-asasinare-a-lui-mironescu-manual-pentru-politisti/ […]