Consiliul Judeţean Neamţ a publicat pe site-ul propriu, dar nu chiar la vedere, Strategia de dezvoltare a judeţului Neamţ pentru perioada 2014 – 2020.
Datele oferite în acest act sunt împărţite pe mai multe categorii şi au fost alcătuite pe baza datelor statistice prelevate şi ana-lizate de către Institutul de Statistică până la data de 1 iulie 2013.
Sunt tratate principalele domenii de activitate pe care orice judeţ serios ar trebui să le aibă în vedere atunci când îşi doreşte o strategie de dezvoltare care să atragă fonduri structurale. Este vorba de studii pe domenii ca: social, economic, mediu, turism, finanţare şi dezvoltare spaţială (reţeaua de căi de comunicaţii te-restre, localităţi, locuinţe).
Din primele date se poate observa că începând cu anul 2000, în Neamţ numărul locuitorilor a scăzut constant, acum situându-se puţin peste cifra de 450.000 de locuitori, la data de 1 iulie 2013, faţă de peste 580.000 de locuitori în urmă cu 14 ani.
Mai rezultă că majoritatea populaţiei este formată din femei şi bărbaţi cu vârste cuprinse între 35-39 şi 40-44 de ani. Se constată că pe lângă diminuarea densităţii populaţiei, pe fondul migraţiei externe, în special a persoanelor cu vârste între 20 şi 34 de ani a crescut semnificativ nu-mărul persoanelor asistate de stat. În acelaşi sens se aminteşte de diminuarea numărului de elevi care optează pentru învăţământul profesional şi, mai grav, în perioada 2009 – 2012 a scăzut cu peste 40% numărul studenţilor înscrişi.
Partea bună a lucrurilor se înregistrează în calculele făcute în perioada 2007 – 2012, în care a crescut numărul medicilor din judeţ cu aproape 10%, dar şi faptul că rata şomajului a ajuns sub media naţională.
Paradox în zonele cu unităţi de cazare
Turismul ocupă un capitol special, în care s-au realizat cercetări în întreg judeţul pentru a determina care sunt zonele cu potenţial, cele dezvoltate şi cele care au nevoie de intervenţie. S-a constatat că la Piatra Neamţ, Roman şi Vânători Neamţ sunt zone cu peste 20 de „monumente“, aşa cum sunt trecute în studiu. Apoi se mai constată că structurile de cazare se concentrează în Piatra-Neamţ, Roman, Târgu-Neamţ, dar şi în Bălţăteşti, Agapia şi Ceahlău.
În ceea ce priveşte comuna Ceahlău, în care se află Staţiunea Durău, care are peste „100.000 de locuri-zile“, aşa cum este trecut în material, se poate observa că atunci când vine vorba de rata de ocupare anuală rezultă că este ocupată doar în proporţie de 10%. Situaţia nu este bună nici la Piatra-Neamţ sau Târgu Neamţ, unde gradul de ocupare este de 20-30% şi respectiv 10-20%. Localităţile care au un grad de peste 30% la ocuparea spaţiilor de cazare, chiar dacă nu sunt foarte multe (Roman, Bălţăteşti, Să-vineşti şi Săbăoani).
Comparativ cu situaţia prezentată, în anul 2013, înnoptările în Piatra-Neamţ şi Bălţăteşti au fost între 50.000 şi 100.000 în timp ce în Ceahlău au aproape 50.000 de înnoptări, la un grad de ocupare de 10%. În analiza făcută la final, la puncte slabe în acest domeniu se constată „intensitatea mică faţă de alte judeţe“, sezonalitate pronunţată (sezonul de vară şi fluxuri mici în alte anotimpuri), ponderea turiştilor străini foarte scăzută, lipsa vizibilităţii ofertei turistice. (A.N.)
Cu un drum foarte lent si periculos de la Bacau la Piatra si cu un drum mizerabil si foarte peirculos de la Piatra Neamt la Durau – nu va mai mirati ca ocuparea este de 10%. drumul ala de ocoleste lacul este absolut o mizerie. o rusine.