Premiu pentru arheologii de la Poiana Cireşului

l recunoaşterea a venit din partea Universităţii Populare „Emil Racoviţă“ din Piatra-Neamţ, reprezentată de Stelian Grigore l „De azi înainte echipa de la Poiana Cireşului face parte din marea familie a cercetătorilor Criosferei“, a declarat Stelian Grigore

Complet ignoraţi de autorităţile judeţene şi locale, cercetătorii care la începutul lunii august au reluat săpăturile la şantierul arheologic de la Poiana Cireşului au fost premiaţi de reprezentanţii Universităţii Populare „Emil Racoviţă“ cu sediul la Casa de Cultură din Piatra-Neamţ.

Situl paleolitic „Poiana Cireşului“, amplasat pe malul drept al Bistriţei, la poalele masivului Cernegura, este unul dintre cele mai importante şi bogate şantiere paleolitice din Europa recunoscut de instituţiile străine de profil. Cercetările efectuate aici nu au avut un caracter continuu, ci au înregistrat mai multe etape. Din anul 1998, săpăturile au fost preluate de un colectiv de la Universitatea „Valahia“ din Târgoviste, condus de prof. dr. Marin Cârciumaru, în cola-borare cu Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ şi Complexul Naţional Muzeal Curtea Domnească din Târgovişte. Aici echipa a descoperit, printre altele, cel mai complex gravat pandantiv din piatră din lume, dintre cele cu o vechime de peste 20.000 de ani, un colier unic din melci, cu o vechime de 30.000 de ani – cel mai vechi de acest fel din lume, şi o serie de alte obiecte cu o vechime de 20.000-30.000 de ani.

Neexistând finanţare din partea Ministerului Culturii pentru desfăşurarea acestei activităţi, echipa formată din trei cercetători (prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, dr. Elena Cristina Niţu şi dr. Constantin Preoteasa) şi 10 studenţi din cadrul Universităţii „Valahia“ din Târgovişte a revenit anul acesta la Poiana Cireşului datorită sponsorizării primite din partea Asociaţiei Geto-Dacii, sponsorizare cu care echipa şi-a asigurat doar cazarea şi masa, munca lor fiind neremunerată.

„Surpriza pe care Stelian ne-a făcut-o este mare“

Ieri, Stelian Grigore – în calitate de rector al Universităţii Populare „Emil Racoviţă“ din Piatra-Neamţ a răsplătit în mod simbolic munca echipei de cercetare, oferind fiecărui membru câte o medalie şi o diplomă. „În viaţă, ca un ritual, avem obligaţia să marcăm evenimentele care ne jalonează existenţa noastră pe Pământ, care de multe ori nu sunt deloc întâmplătoare. În urmă cu 35 de ani aveam privilegiul să respir acelaşi aer într-o sală în care mari profesori ne învăţau şi ne iniţiau în tainele speologiei, cu profesorul Marin Cârciumaru. Gestul meu, în calitate de reprezentant al Universităţii «Emil Racoviţă», este mic dar important şi constă în recompensarea simbolică a muncii voastre şi cred că este locul potrivit să facem această premiere pentru că acest sediu, simplu, aşa cum este el, a devenit în ultimii patru ani, centrul cercetării şi explorării criosferice româneşti. Şi dumneavoastră faceţi cercetare în domeniul ştiinţei criosferice pentru că pătrundeţi cu ochii minţii, cu sapa şi cu pensula într-o istorie veche de zeci de mii de ani, o istorie care trebuie rescrisă pentru că Dumnezeu ne-a dat un patrimoniu uriaş şi avem datoria să-l cunoaştem şi să-l păstrăm“, a declarat Stelian Grigore, rectorul Universităţii Populare.

Membrii echipei au primit cu emoţie diplomele şi medaliile acordate, bucuroşi că sunt persoane care le apreciază munca. „Pentru mine această premiere este o surpriză plăcută. În felul acesta, colegul şi prietenul nostru suplineşte neimplicarea autorităţilor nemţene în cercetările de la Piatra-Neamţ, exceptând Muzeul de Istorie şi directorul acestuia. Este important atunci când faci aceste cercetări să ai cu ce să le faci, adică să ai bani. Bani nu ca să profiţi că faci cercetări aici, ci ca să poţi să întreţii o echipă care munceşte din greu de dimineaţă până seara. Trebuie să spun că lucrez cu o echipă pe care eu o consider cea mai bună pe care am avut-o vreodată. Săpăm de dimineaţă până seara, în poziţii incomode şi cu o atenţie desăvârşită, pentru că altfel rezultatele de la Piatra-Neamţ nu ar fi fost posibile. Pe Valea Bistriţei există, precum hidrocentralele, şi o salbă de aşezări paleolitice. Cele mai multe şi cele mai cunoscute sunt cele din aşa-zisul bazin Ceahlău. Aşezarea de la Poiana Cireşului este singura care a dat obiecte de artă realizate pe materiale dure de origine animală. Aici includem: fildeşul, osul, cornul şi cochiliile de melci. Surpiza pe care a făcut-o Stelian copiilor mei este mare şi ei o merită din plin, pentru că sunt aici în timp ce colegii lor petrec poate la mare ori la munte“, a declarat prof. dr. Marin

Cârciumaru.

Parteneri ai Universităţii „Emil Racoviţă“ în cadrul cercetării criosferice

„Mulţi se întreabă probabil care este legătura între şantierul nostru şi criosferă? Ei bine, noi săpăm într-un strat care reprezintă perioada între 18.000 şi 20.000 de ani când în această zonă era un climat cu totul aparte, un climat glaciar. De altfel, animalul cel mai vânat în acea perioadă era renul şi noi reconstituim criosfera de acum 20.000 de ani prin fauna pe care noi o găsim şi contribuţia noastră va fi în acest sens. Altfel spus, procupările dânşilor au trecut foarte mult în adâncime şi noi vom expune în cadrul unor conferinţe rezultatele obţinute. Noi am dezvelit la un moment dat circa 4-5 metri pătraţi acoperiţi cu un strat gros de oase de ren, iar sub acest strat există o vatră foarte groasă cu cenuşă pietrificată. Aceste lucruri nu se întâlnesc foarte uşor. Sunt convis că cei care vor participa la ediţiile viitoare ale Simpozionul internaţional «Criosfera» vor fi intersaţi de aceste lucruri“, a conchis prof. dr. Marin Cârciumaru.

De altfel, colaborarea practică cu echipa care organizează anual Simpozionul „Criosfera“ a început tot ieri, când cercetătorii de la şantierul Poiana Cireşului au fost invitaţi să vadă câteva posibile situri din Bazinul Bicazului în care se pare că există faună cuaternară. (Sabina DAMIAN)