Casa în care s-a născut şi a crescut medicul şi scriitorul Ioan I. Mironescu, odinioară loc de întâlnire pentru renumiţi oameni de cultură ai ţării, precum Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu sau Panait Istrati, este scoasă la vânzare de către moştenitori. Acest fapt a stânit indignarea localnicilor din Tazlău, care nu concep ca un muzeu care le-a marcat copilăria, un simbol cultural al comunităţii, să fie vândut ca o casă oarecare. Ei se tem că viitorul proprietar nu va da însemnătate importanţei istorice a acestui imobil şi îi va schimba destinaţia. Mai grav, spun ei, ar putea fi demolată.
Localnicii vor să doneze bani primăriei pentru a putea cumpăra imobilul
Locuitorii vor să doneze bani primăriei pentru a o putea cumpăra şi pentru a rămâne, pe veci, comunităţii.
Letiţia Cojocariu, cea care a tras semnalul de alarmă în privinţa vânzării clădirii, a declarat că această casă memorială are o importanţă deosebită pentru comuna Tazlău: „Nu contează preţul la care a fost scoasă la vânzare pentru că nu asta e important. Proprietarul poate să o vândă la ce preţ doreşte el, important este ca noi, cei din Tazlău, să nu lăsăm acest simbol al nostru să aibă o altă destinaţie. Casa «I.I.Mironescu» are o importanţă enormă pentru noi şi pentru copiii noştri. Ne este frică de faptul că cei care o vor cumpăra o vor demola, dată fiind vechimea ei, fără a cunoaşte valoarea istorică a imobilului. Trebuie să ne implicăm şi tocmai de aceea, am vrea ca primăria să facă un cont special în care să donăm bani pentru a fi redată comunităţii în scopul declarat, cel de muzeu, de casă memorială a scriitorului I.I Mironescu“.
„Această casă trebuie să intre în patrimoniul public al comunei. Sper să existe înţelepciunea de a demara rapid procedurile în acest sens. Eu aş dona 1.000 de euro, dar trebuie să găsim alţi cetăţeni dispuşi să facă acest lucru. Dar până am strânge noi banii ar fi vândută şi poate si demolată. Primarul trebuia să acţioneze, că de ştiut sigur stia. Trebuia ori să solicite în consiliu aprobarea acestei cheltuieli ori să invite pe cei cu dare de mână si apartenenţă la Tazlău să doneze în acest scop creând în prealabil un fond“, a adăugat Ion Nechita.
Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură din Neamţ, a precizat că această casă nu se află pe lista monumentelor istorice, iar orice intervenţie asupra imobilului, asupra arhitecturii acestuia, nu ar însemna o ilegalitate.
„Este o greutate care apasă pe umerii noştri“
Pe de altă parte, şi primarul comunei Tazlău, Constantin Machidon, ar dori ca acest imobil să rămână al comunităţii, însă nu ştie de unde va face rost de cei 20.000 de euro, cât cer proprietarii pe casă: „Proprietarii nici măcar nu ştiu care este valoarea acestei case. Vorbim de valoarea ei istorică, nu de cea de piaţă. Eu am luat legătură cu unul dintre ei, pentru că sunt trei proprietari din câte ştiu, şi a spus că urmează să o intabuleze. Până acum au tot avut treabă cu succesiunea, nici nu cred că au terminat. La un moment dat, mi-a promis deputatul Liviu Harbuz că o cumpără, însă nu s-a înţeles cu proprietarii şi a renunţat. Chiar şi un profesor universitar a avut această intenţie, de a o cumpăra şi de a-i păstra destinaţia, cea de casă memorială. Aici a funcţionat un muzeu şi aşa ar trebui să rămână. Eu încerc să fac tot ce pot ca acest imobil să rămână al comunităţii, asta însemnând că voi lua legătura cu reprezentanţii Consiliului Judeţean, cu cei de la Direcţia pentru Cultură, pentru a cere sprijinul necesar“.
Directorul şcolii din Tazlău – care poartă numele scriitorului I.I. Mironescu, profesorul Cezar Ţucu, i-a adus în comună pe oamenii de cultură din întreaga Moldovă pentru a găsi soluţii astfel încât imobilul să intre în patrimoniul naţional, însă i s-a răspuns că „nu sunt bani“.
„Casa a fost a părinţilor scriitorului I.I.Mironescu care au lăsat-o moştenire sciitorului, iar acesta, la rândul lui, a lăsat-o moştenire nepotului Dan Ioan Petriu care, la rândul lui, a avut doi copii, iar moştenirea a fost împărţită. Eu i-am adus aici din toată Moldova pe toţi factorii responsabili pentru ca această casă să intre în patrimoniul naţional, însă răspunsul a fost: «Nu sunt bani, nu sunt fonduri». La un moment dat, chiar un deputat a spus că o cumpără, dar n-a mai făcut acest lucru. Eu însă sunt un mare optimist şi sper ca cineva să nu transforme această casă în altceva decât este. Dacă este muzeu, atunci aşa să rămână. Ideea ar fi ca Primăria, Consiliul Local să aibă bani pentru a o achiziţiona, pentru că ea trebuie trecută în patrimoniul de cultură. Este o problemă, o greutate care apasă pe umerii noştri. Ideea este că nu ştim ce vrem, iar atunci când aflăm s-ar putea să fie prea târziu“, a conchis profesorul Cezar Ţucu.
„Casa poate fi folosită ca pensiune turistică“
Proprietarii imobilului, trei la număr, vor să scoată din vânzarea imobilului suma de 20.000 de euro fix şi îi fac şi o descriere frumoasă, poate, poate, vreun investitor va fi atras de imobil: „În trecut, casa memorială scoasă la vânzare a fost amenajată ca muzeu. În prezent este proprietate privată, dar cu o valoare istorică deosebită. Ea necesită, în prezent, mici renovări şi reparaţii de consolidare, atât în interior, cât şi în exterior. Decorul şi zona comunei Tazlău, unde se află situată casa şi terenul, sunt foarte frumoase, înconjurată de munte şi brazi, puternic ozonificată, este ideală pentru relaxare sau pentru a petrece vacanţa. Casa poate fi restabilită şi folosită ca pensiune turistică, loc de relaxare şi de petrecere a timpului liber, aceasta fiind o atracţie deosebită şi din punct de vedere istoric“.
Cine a fost Ioan I. Mironescu
Ioan I. Mironescu (pseudonimul literar al lui Eugen I. Mironescu) s-a născut pe 13 iunie 1883, în comuna Tazlău, a fost un medic, profesor de dermatologie la Facultatea de Medicină din Iaşi, scriitor şi deputat.
Eugen Ioan Mironescu a fost al doilea copil al soţilor Ioan Mironescu, învăţător în satul Tazlău, şi Sofia. A urmat şcoala primară în localitatea natală şi în Piatra-Neamţ, după care şi-a făcut studiile liceale la Iaşi. În 1905 s-a înscris la Facultatea de Drept şi la cea de Medicină din Iaşi, dar n-a urmat efectiv decât cursurile celei din urmă. În 1912 îşi susţine doctoratul în medicină şi ulterior se specializează în dermatologie la Berlin. Este numit profesor la Facultatea de Medicină în 1921, post pe care îl va ocupa până în 1939, devenind şi şeful Clinicii de Dermatologie de la Spitalul „Sfântul Spiridon“. Eugen Ioan Mironescu a înfiinţat la Tazlău un sanatoriu pentru „reconfortarea persoanelor cu surmenare fizică sau morală“. Începând cu 1930, Eugen I. Mironescu s-a angajat în activitatea politică, fiind ales deputat din partea Partidului Naţional Ţărănesc.
Eugen Ioan Mironescu a debutat ca Ioan I. Mironescu cu două schiţe în revista elevilor de la Liceul Internat. Începând cu 1906, i se publică schiţa „La cumătrie“ şi colaborează cu revista Viaţa Românească. I.I. Mironescu a preferat genul scurt (schiţa şi nuvela) în care a surprins, uneori cu un umor deosebit, momente din viaţa socială a timpului său, momente inspirate din viaţa la ţară sau din Primul Război Mondial. A publicat două volume „Oameni şi vremuri“ (1920) şi „Într-un colţ de rai“ (1930). A publicat articolele social-politice şi evocări în periodice (în special în „Însemnări ieşene“) şi a transpus scenic, în „Catiheţii de la Humuleşti“ (1938), fragmente din „Amintiri din copilărie“ ale lui Ion Creangă.
În 1969, fiica sa a deschis „Casa memorială I.I. Mironescu“ din Tazlău, în casa în care s-a născut şi a locuit medicul şi scriitorul I.I. Mironescu. În acest scop, a fost reconstituită camera de lucru cu mobilierul original, obiectele personale, biblioteca, imagini din activitatea medicală.
(Natalia RÎŞTEI)