-3.2 C
Piatra Neamț
miercuri, februarie 19, 2025
AcasăEconomicJudeţul frizerilor, al lucrătorilor comerciali şi al brutarilor: 320 de milioane de...

Judeţul frizerilor, al lucrătorilor comerciali şi al brutarilor: 320 de milioane de lei irosite

Date:

l aceasta este suma cheltuită în Neamţ de diverse firme şi asociaţii pentru calificarea şi recalificarea nemţenilor l întreprinzătorii nemţeni se plâng însă în continuare de lipsa mâinii de lucru calificate l cursurile au fost organizate fără să se ţină cont de evoluţia pieţei l aşa am ajuns un judeţ al frizerilor, vânzătorilor şi brutarilor calificaţi dar fără loc de muncă

Judeţul Neamţ a cheltuit, în perioada 2007 – 2013, peste 320 milioane de lei pentru dezvoltarea resurselor umane, cu un grad de absorbţie, raportat la suma totală, de 70 la sută. Banii au fost contractaţi de 53 de societăţ i comerciale, instituţii, asociaţ ii şi fundaţii locale, ce s-au ocupat de implementarea proiectelor şi de pregătirea profesională a cetăţenilor, cursanţi plătiţi ca să participe la cursuri. În perioada de referinţă, au fost şcolite pe bani europeni 12.360 de persoane din judeţul nostru, unele încadrate în muncă, însă fără calificare în domeniul în care lucrau. 10.644 dintre acestea au absolvit cursurile şi doar 644 s-au încadrat în muncă. Aceasta este radiografia primilor şapte ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, şapte ani în care toţi cei implicaţi în atragerea de fonduri nerambursabile au fost preocupaţi de şomerii şi oamenii fără ocupaţie doar la nivel declarativ, banul european dezvoltând adevărate afaceri în domeniul pregătirii profesionale. După ce au manevrat fonduri europene uriaşe pentru calificarea forţei de muncă şi încadrarea acesteia pe piaţa muncii, rezultatele sunt dezastruoase. Doar şase la sută dintre cei care au absolvit cursurile de calificare profesională au reuşit să se încadreze în muncă. Dacă acum îşi mai păstrează acel loc de muncă sau nu, doar ei ştiu, pentru că, odată finalizată perioada de implementare, aceştia nu au mai fost monitorizaţi de către autoritatea care gestionează banii europeni. Fondurile ar fi trebuit să ducă la reducerea decalajelor dintre noi şi restul ţării. Numai şase la sută dintre absolvenţi şi-au găsit de muncă Judeţul nostru are un număr impresionant de lucrători comerciali, instalatori, frizeri şi brutari, chiar dacă piaţa muncii nu are loc nici măcar pentru jumătate dintre aceştia. Cei care au implementat proiectele au concluzionat că judeţul are nevoie de oameni pregătiţi în aceste domenii. Că aceste decizii au fost luate după ureche şi fără o analiză serioasă a cererii de pe piaţa muncii şi mai ales a evoluţiei acestei cereri, o dovedeşte, de exemplu, faptul că, într-o comună din judeţ, 18 persoane au urmat cursuri de frizer şi niciunul nu a lucrat o secundă în această meserie. Unii dintre ei sau angajat la o fabrică ce nu are nimic de-a face cu profesia de frizer. Nici nu şi-au deschis vreo afacere în domeniu. Mulţi au rămas acolo de unde au plecat: fără ocupaţie. Toate datele care prezintă situaţia reală a cheltuirii banilor europeni nerambursabili în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în Neamţ, ne-au fost puse la dispoziţ ie de Ministerul Dezvoltării Regionale, la solicitarea noastră, la care se adaugă şi cele primite de la Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Nord-Est. „Proiectele implementate în judeţul Neamţ au fost gestionate de către OI POSDRU Ministerul Educaţiei Naţionale, OI POSDRU CNDIPT şi OIR POSDRU Nord Est. Valoarea totală a proiectelor POSDRU contractate de către agenţii economici, asociaţii, fundaţii, instituţii, având ca beneficiari cetăţeni ai judeţului Neamţ, în perioada de programare 2007-2013, este de 321.332.254,07 lei. Au beneficiat de fonduri europene finanţate prin POSDRU 2007-2013 53 de beneficiari cu sediul în judeţul Neamţ. Au participat la cursurile organizate de către beneficiari 12.360 de persoane din judeţul Neamţ şi au absolvit cursurile organizate de către beneficiari 10.664 de persoane. Numărul persoanelor încadrate în muncă după absolvirea cursurilor este de 644. Monitorizarea persoanelor încadrate pe piaţa muncii s-a făcut pe perioada de implementare a proiectelor. De asemenea, activităţile de formare profesională finanţate din mai multe domenii majore de intervenţie s-au adresat persoanelor care ocupau deja un loc de muncă, însă aveau nevoie de a obţine o (nouă) calificare profesională“, potrivit Ministerului Dezvoltării Regionale. Reprezentanţii ministerului nu au putut să ne spună însă şi câte persoane dintre cele care au urmat cursuri au reuşit să-şi deschidă şi să menţină o afacere pe perioada implementării proiectelor, dată fiind natura acestora. Căci foarte multe proiecte prevedeau şi sprijinirea persoanelor care doresc să înceapă o activitate pe cont propriu. Pregătire profesională de sute de milioane, angajatori fără meseriaşi Au fost banii europeni pentru dezvoltarea resurselor umane o binefacere pentru piaţa muncii la noi? Categoric, nu! Poate doar pentru cei care au organizat aceste cursuri. Când doar şase procente dintre cei care au absolvit cursuri de formare profesională s-au încadrat în muncă, nu putem vorbi decât de o risipă a banilor. Nici aceste şase procente nu sunt o certitudine, ţinând cont că cei 644 de cetăţeni, care s-au angajat după absolvirea cursurilor, nu au mai fost monitorizaţi după perioada de implementare a proiectelor. Practic, nu se cunoaşte câţi şi-au continuat munca şi după finalizarea proiectelor. După şapte ani în care toată lumea era implicată în formarea profesională, în care toţi erau şcoliţi pe sute de milioane de lei, angajatorii au rămas cu aceeaşi problemă: lipsa personalului calificat. Domeniile pe care le-au ales beneficiarii de fonduri europene, fără un studiu serios de piaţă, nu au reuşit să le aducă angajatorilor meseriaşii pe care şi i-au dorit, iar acum încearcă să îi formeze în diferite meserii pe băncile şcolii, în cadrul învăţământului profesional, având la bază nevoi reale. Dar iată cum au fost selectate meseriile pentru care au fost organizate cursuri şi care au fost acestea: „În general, POSDRU 2007-2013 a oferit posibilitatea finanţării formării profesionale pentru orice meserie / calificare pentru care solicitanţii au demonstrat, prin cererile de finanţare depuse, că există o nevoie de formare. În acest sens, în cadrul cererilor de finanţare, solicitanţii au motivat solicitarea formării pentru anumite meserii / calificări prin completarea secţiunii «Justificarea necesităţii implementării proiectului», prin descrierea contextului care generează această nevoie (secţiunea «Contextul proiectului»). De asemenea, corelarea meseriilor / calificărilor finanţate cu nevoile de dezvoltare profesională ale persoanelor din grupurile ţintă s-a evidenţiat în cadrul secţiunilor «Justificarea necesităţii implementării proiectului» şi «Rezultate anticipate». O situaţie aparte a reprezentat-o furnizarea ajutoarelor de stat pentru formare profesională, caz în care solicitarea finanţării a fost solicitată chiar de angajatori, pentru formarea propriilor angajaţi. Cele mai solicitate meserii solicitate de către cursanţii din judeţul Neamţ au fost următoarele: lucrător în comerţ, îngrijitor de bătrâni la domiciliu, instalator, frizer, tâmplar, ospătar, maşinist, mecanic vulcanizator, coafor, brutar-patiser“, au mai spus cei de la minister. Pe de altă parte, au fost şi angajatori care şi-au calificat salariaţii, beneficiind de fonduri europene, însă o parte dintre aceştia au rămas fără profesioniş ti. Pentru că firmele nu şi-au permis să-şi plătească meseriaşii la fel ca în Occident, aceştia au luat calea străinătăţii. Practic, investiţia în capitalul uman a fost pierdută din cauza imposibilităţii acordării unor salarii competitive cu cele plătite în ţările Uniunii Europene.

„Cursurile astea au fost făcute pentru bănuţi“

Cum s-au schimbat piaţa muncii şi, implicit, comunităţile după cei şapte ani şi peste 300 de milioane de lei cheltuiţi pentru formarea profesională a cetăţenilor, ne spun unii dintre primarii comunelor care au avut săteni cursanţi pe fonduri europene. „Sunt multe persoane care au făcut cursuri de formare profesională, organizate de firme care au accesat fonduri europene, însă niciunul nu s-a încadrat în muncă, din câte ştiu eu. Cursurile astea au fost făcute pentru bănuţi, după părerea mea. Au fost unele persoane care lucrau în exploatările forestiere şi au făcut astfel de cursuri, însă erau angajate deja şi aveau nevoie de calificări în domeniul în care lucrau. La noi, problema locurilor de muncă este una delicată. Am încercat fel de fel de variante, însă nu am ajuns la nicio soluţie. Avem câţiva agenţi economici în localitate, însă şi ei se descurcă cum pot. Chiar dacă au făcut cursuri de calificare, nu au unde să se angajeze, patronii şi-au format deja oamenii lor. Ştiu că s-au făcut tot felul de cursuri de bucătari, de frizeri, însă noi avem un singur frizer de ani de zile. Asta înseamnă că nu şi-au găsit rostul cei care au absolvit cursurile“, a declarat Geo Niţă, primarul comunei Borca. „O parte dintre cursanţi şi-au deschis mici afaceri, dar mici că acum nici nu ştiu dacă mai funcţionează. Au fost fel de fel de cursuri, de coafură, de frizerie, comerţ… Unii şi-au găsit locuri de muncă la agenţii economici din localitate, în turism, în alte domenii. Cât de cât i-a ajutat, să spunem. Problema noastră este că tineretul din Hangu este plecat la muncă în străinătate şi vrem şi ne străduim să îl aducem înapoi, însă nu cunoaştem metoda prin care să facem asta, ţinând cont că locurile de muncă sunt puţine şi plătite aşa cum sunt plătite în ţara asta. Am putea spune că au fost cât de cât benefice cursurile, însă mai degrabă am fost mulţumiţi de tinerii care au făcut cursuri în domeniul creşterii animalelor, tineri care acum au adevărate ferme, unul chiar are 400 de animale. Ei, asta înseamnă ceva pentru întreaga noastră comunitate“, a adăugat Gavril Lupu, primarul comunei Hangu. „Am avut un grup de 18 cetăţeni care s-au calificat ca frizeri, dar nu ştiu şi nici nu cred că lucrează vreunul în domeniu. Unii s-au orientat spre alte profesii, s-au dus la fabrica de airbaguri. Că au fost sau nu bune, numai cetăţenii ştiu“, a spus primarul comunei Horia, Vasile Baciu.

Cursanţi de… meserie  

Nu doar pentru firmele, instituţiile, asociaţiile şi fundaţiile implicate în atragerea fondurilor europene, banii veniţi de la UE pe dezvoltarea resurselor umane au fost mai mult decât bineveniţi. Pentru cursurile la care participau, cetăţenii primeau subvenţii, diferite sume acordate în funcţie de curs. Banii au atras ca un magnet cetăţenii lipsiţi de ocupaţie, care au văzut în participarea la cursuri o afacere. Şi asta a şi fost. Mulţi au devenit cursanţi de meserie. „În perioada de programare 2007-2013, valoarea totală a subvenţ iilor acordate cursanţilor a fost de aproximativ 500.000 de lei“, au mai spus cei de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Nici beneficiarii fondurilor europene nu au stat deoparte de măgării, însă vigilenţa autorităţilor le-a confirmat că fondurile europene, chiar dacă le-au fluturat pe cursuri fără nicio valoare pe actuala piaţă a muncii, nu pot fi cheltuite după bunul plac. „Au existat cazuri în care suspiciunile de neregulă investigate au condus la identificarea unor indicii de fraudă care, conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, au fost aduse la cunoştinţă Departamentului pentru Lupta Antifraudă. De exemplu, una dintre situaţii a implicat nereguli în ceea ce priveşte timpul de lucru al unor experţi (documente de raportare din care reieşea că persoanele respective au lucrat în cadrul a două proiecte în acelaşi interval de timp), precum şi participarea la cursuri a unor persoane din grupul ţintă (documente de raportare din care reieşea că persoanele respective au participat la două programe de formare al căror orar se suprapunea)“, au adăugat reprezentanţ ii Ministerului.     (Natalia RÎŞTEI)

Ultimele știri 🗞

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.