l mulţi dintre cei internaţi riscă să rămână cu defecte de mers pentru că, până la obţinerea unor proteze ortopedice decontate de CAS, trebuie să aştepte foarte mult
Legislaţia din domeniul sanitar, extrem de alambicată şi prost întocmită în cele mai multe cazuri, pare să fi fost făcută nu în folosul pacienţilor, ci în cel al marilor producători de materiale sanitare. Exemple sunt cu duiumul însă cele mai edificatoare situaţii în sprijinul acestei afirmaţii apar în fiecare iarnă, când oamenii îşi rup picioarele pe gheaţă şi ajung pe mâna medicilor ortopezi. Doctorii îşi fac treaba cum pot dar, în cazurile grave, sunt nevoiţi să îl „preseze“ pe pacient, pentru a-l salva de la un defect de mers permanent şi să-l „convingă“ să cumpere diverse proteze, care nu sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. Există, bineînţeles, şi varianta ca pacientul să aştepte până când CAS va deconta proteza de care are nevoie, şi abia apoi să fie operat. Însă, în această ultimă situaţie, riscă să rămână şchiop pe viaţă. Într-o astfel de postură a fost pus şi pietreanul Steliian Baciu, din cartierul Dărmăneşti, care a avut ghinionul să ajungă la spital în decembrie 2010. A căzut pe mâna doctorului Ghenadie Bucătaru, care l-a operat şi i-a pus o proteză, cumpărată de pacient. Ulterior, Baciu a încercat să-şi recupereze banii daţi pe proteză, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) sau de la CAS, însă fără succes. El a şi dat în judecată cele două instituţii, dar tot degeaba, pentru că la sfârşitul acestui an a pierdut procesul intentat la Judecătoria Piatra-Neamţ. Şi asta doar din cauză că legea sanitară parcă n-a fost făcută să le apere drepturile pacienţilor, ci să-i umilească. Prezentăm în cele ce urmează necazul prin care a trecut Stelian Baciu, necaz de care în mod sigur s-au mai lovit şi alţii.
O fractură de aproape 5.000 de lei
Baciu a dat în judecată SJU şi CAS în 2012, după ce a încercat, pe cale amiabilă, să-şi recupereze banii daţi pe o proteză recomandată de doctorul care l-a îngrijit. Este vorba de suma de 4.984,15 lei, bani cheltuiţi din propriul buzunar pe perioada în care a fost internat (21.12.2010 – 01.01.2011). El le-a declarat judecătorilor că pe 21 decembrie a fost internat la SJU Piatra-Neamţ, unde i s-a stabilit diagnosticul „fractură de col femural drept“. În cererea de chemare în judecată, pacientul a mai relatat următoarele: „Medicul curant (dr. Ghenadie Bucătaru – n.r.) i-a indicat o proteză bilaterală dreaptă, care nu se găsea în inventarul spitalului, pentru tratarea corespunzătoare şi pentru a nu rămâne şchiop. A menţionat că i s-a spus că are două posibilităţi: fie să achiziţioneze el proteza de la o firmă din Bucureşti, fie să aştepte decontarea banilor de la CAS Neamţ pentru achiziţionarea protezei, cu riscul de a rămâne şchiop, motiv pentru care a cumpărat proteza de la SC Medical Ortovit SRL, fiind ulterior operat şi fiindu-i montat respectivul dispozitiv. A arătat că a suportat din venituri proprii contravaloarea protezei medicale şi cheltuielile cu celelalte materiale sanitare folosite şi că a formulat cereri atât către SJU cât şi către CAS, primind răspuns că urmează a fi despăgubit, însă acest lucru nu s-a întâmplat“.
CAS şi spitalul s-au spălat pe mâini
În instanţă, juriştii SJU şi CAS au cerut ca acţiunea lui Baciu să fie respinsă, pe motiv că „unitatea sanitară a adus la cunoştinţa reclamantului că solicitarea sa de restituire a contravalorii protezei bipolare de şold nu poate fi soluţionată favorabil întrucât proteza bipolară de şold necimentată este un dispozitiv medical care nu intră în categoria cheltuielilor prevăzute de Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei me-dicale pentru anii 2011 – 2012: medicamente, materiale sanitare şi investigaţii paraclinice“. De asemenea, s-a menţionat că protezele se asigură în limita fondurilor alocate spitalului prin Programul Naţional de Ortopedie destinat bolnavilor cu afecţiuni articulare prin endoprotezare, iar în cazul unei adresabilităţi mari din partea populaţiei, intervenţiile chirurgicale se fac conform programărilor din secţie.
Cei reclamaţi au mai arătat judecătorilor, în sprijinul solicitării de respingere a cererii făcute de Baciu, că „însuşi reclamantul declară în cererea de chemare în judecată că, la momentul internării în spital, a fost informat despre posibilitatea decontării dispozitivului de la CAS Neamţ, însă cu parcurgerea unor etape şi împlinirea unor termene, or acesta a optat să achiziţioneze din fonduri proprii dispozitivul medical necesar, nemaifăcând demersuri pentru procurarea acestuia prin intermediul CAS“.
Raportat la susţinerile făcute de Stelian Baciu, Judecătoria Piatra-Neamţ l-a absolvit de vină pe dr. Bucătaru: „Având în vedere probatoriul administrat în cauză, respectiv coroborarea înscrisurilor depuse de pârât şi aferente spitalizării cu relaţiile comunicate de medicul curant pentru termenul din data de 11.06.2014, instanţa reţine că acestea nu au fost în niciun fel probate, mai mult decât atât medicul curant arătând că procurarea protezei în regim individual a fost voinţa pacientului, starea medicală permiţând amânarea operaţiei. Având în vedere faptul că în cauză reclamantul nu a făcut proba celor susţinute, deşi sarcina probei îi revenea sub acest aspect, nefiind dovedită urgenţa care a impus achiziţionarea respectivului dispozitiv fără a se urma etapele prevăzute în mod expres de dispoziţiile legale incidente, mai sus arătate, apare ca nefiind întemeiată solicitarea reclamantului de restituire a contravalorii protezei bipolare de şold necimentate în cauză“.
Cu alte cuvinte, pentru că Baciu n-a putut dovedi că doctorul l-a sfătuit să-şi cumpere proteza, ca să nu rămână şchiop, a pierdut procesul şi nu şi-a mai recuperat banii daţi pe respectivul dispozitiv medical.
Etapele pe care trebuie să le urmeze pacientul
Cei care ajung în situaţia lui Baciu şi se lasă convinşi de doctori să-şi cumpere proteze ortopedice din banii proprii, trebuie să ştie următoarele: pentru ca protezele să fie suportate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este necesară parcurgerea mai multor etape premergătoare, prevăzute în anexa 33 la Ordinul 265/ 408/ 2010. În primul rând este nevoie de eli-berarea prescripţiei medicale pentru dispozitivul în cauză de către medicul de specialitate; depunerea la CAS a prescripţiei medicale şi a altor acte (ce-rerea asiguratului, un document justificativ care să ateste calitatea de asigurat, copie după actul de identitate); analiza dosarului de către reprezentanţii CAS şi emiterea deciziei de aprobare pentru procurarea dispozitivului. În situaţia în care cererile pentru dispozitive medicale conduc la depăşirea fondului lunar aprobat, se întocmesc liste de priorităţi pe categorii de dispozitive medicale.
(Mihai SAVA)
