Consilierii locali din Piatra-Neamţ au aprobat „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor“, un document în care, pe aproape 100 de pagini, sunt nominalizate principalele zone periculoase, în care s-ar putea produce diverse nenorociri. Acest raport a fost făcut public, pentru contribuabili, doar în mediul online, abia după ce consilierii l-au votat. Pentru că nu toată lumea are acces la internet şi ştie unde să caute astfel de informaţii, dar şi ca răspuns la mai multe întrebări adresate de cititori, am analizat stufosul do-cument adoptat de consilieri şi am extras principalele informaţii referitoare la zonele de risc din oraş.
Cuejdiul poate inunda oraşul
Aşa cum au stabilit specialiştii şi au certificat consilierii prin vot, o primă problemă, în caz de inundaţii, apare la pârâul Cuejdi, care a fost regularizat în anumite zone, însă această operaţiune are mai multe „puncte slabe“, după cum le-au numit aleşii noştri locali. Potrivit sursei citate, în caz de deversări controlate mai mari de 600 de metri cubi/ secundă, zonele care riscă să ajungă sub ape sunt ştrandul, lunca Bistriţei, depozitul ecologic Vânători şi zona Văleni.
„Oricare din pâraie pot provoca inundaţii previzibile, dacă nu sunt întreţinute cores-punzător, cele mai mari daune provocându-le, pâraiele Cuejdi, Potocina, Stâncii, Bisericii şi Cărbunoasa. Pe malul stâng al râului Bistriţa, zona fostei Petroforest, albia majoră a râului este prin natura ei teren inundabil şi deci, conform calculelor de specialitate, inundarea zonei începe imediat ce debitele tranzitate nu mai încap în albia minoră. Prin realizarea amenajării hidrologice s-a îmbunătăţit regimul de scurgere a apelor mari, fiindcă albia Bistriţei pe acest sector s-a adâncit. Cu toate că pârâul
Cuejdi este regularizat în perimetrul oraşului, pentru combaterea viiturilor pe acest pârău se impune amenajarea complexă a întregului bazin hidrografic al acestuia. În prezent, regularizarea realizată are o serie de «puncte slabe» care prezintă încă riscuri de inundare a oraşului. La lacul Reconstrucţia, zonele îndiguite nu sunt în concordanţă cu cerinţele normelor de specialitate. Este recomandat să se acţioneze pentru realizarea unui studiu de ecologizare şi igie-nizare a lacului prin folosirea aceloraşi fonduri de protecţia mediului; pe baza aceluiaşi studiu se pot realiza etapizat lucrări, care să ducă la îmbunătăţirea aspectului peisa-gistic“, se arată în raportul Primăriei Piatra-Neamţ.
Explozii şi avalanşe
Tot raportul în cauză arată că zonele cele mai expuse pentru avalanşe au fost identificate ca fiind versanţii dealurilor Pietricica, Cârloman, Cernegura şi Cozla: „În municipiul Piatra-Neamţ, primele semnale de producere a alunecărilor de teren au apărut odată cu ploile de lungă durată din anii de după 2000, în locaţiile «Fântâna Popii» – Bâtca Doamnei şi strada Humăriei – Sarata. De asemenea, mai sunt condiţii favorabile şi pe pantele dealurilor Cârloman, Cozla, Pietricica, străzile Ion Creangă, Codrului, Bujorului şi Valea Viei, din cauza poluării de până în 1990 şi dispariţia unei părţi din vegetaţie şi masă lemnoasă de după acest an“.
Referitor la accidente chimice, consilierii au statutat că cele mai frecvente pot fi pe Platforma Săvineşti: „Complexitatea instalaţiilor de la SC Ga Pro Co Chemicals SA poate conduce la un potenţial major pentru factorii de mediu şi factorul uman. Activităţile cu factor de risc accentuat impun ca, pe lângă măsurile curente de exploatare în condiţii de siguranţă, să existe şi o evaluare a riscului şi consecinţelor posibile. În cazul SC Ga Pro Co Chemicals SA, se consideră că prezintă pericol major următoarele substanţe: amoniacul, azotatul de amoniu, acidul azotic şi oxizii de azot, substanţe cu acţiune iritantă şi sufocantă. Municipiul Piatra-Neamţ se află, în cazul produ-cerii unui accident chimic la SC Ga Pro Co Chemicals SA, în zona de intoxicare creată de norul toxic pe direcţia de deplasare a vântului, chiar dacă raza de contaminare se apreciază a fi de 4 kilometri în condiţiile de calm atmosferic, totuşi, în funcţie de concentraţia substanţei toxice industriale, se pot produce intoxicaţii destul de puternice“.
Pericol de iradiere
„Obiectivul – sursă de risc pentru Piatra-Neamţ îl reprezintă depozitul filialei Petrom, situat în zona Vânători, precum şi staţiile peco şi de gaz metan amplasate pe teritoriul municipiului. Astfel, depozitul peco din Vânători, prin cantităţile de combustibil de 4.676 mc şi circa 300 de butelii de aragaz, poate provoca incendii de mari proporţii şi explozii puternice cu consecinţe grave asupra comunităţii din zonă. De asemenea, staţiile de distribuţie a produselor petroliere, prin cantităţile de combustibil cuprinse între 26 şi 180 mc, pot provoca incendii în cazul unor erori umane. Pentru Piatra-Neamţ, cele mai expuse riscuri de iradiere le reprezintă centralele nucleare electrice Cernavodă, Kozlodui – Bulgaria, Pecs – Ungaria şi Zaporojie – Ucraina“, este precizat în acelaşi document adoptat de edilii de sub Pietricica.
Apă cu ioni de amoniu
Şi la calitatea apei au fost identificate următoarele riscuri: „În forajele controlate în punctele hidrografice Vaduri şi Bâtca Doamnei s-a semnalat o impurificare a freaticului cu ioni azotat (72,5 – 76 mg/ l), din cauza poluării difuze cauzată de aşezările umane concentrate în această zonă şi de lipsa unui sistem centralizat de canalizare. Analizând rezultatele determinărilor fizico-chimice se constată că în acest profil persistă poluarea cu ioni amoniu, substanţă organică şi mangan. Impurificarea este generată de poluarea difuză exercitată de municipiul Piatra-Neamţ şi de activitatea desfăşurată în timp de SC Pergodur SA. Deşi activitatea societăţii în ultimii ani a fost restrânsă, iar instalaţiile poluatoare de producere a celulozei au fost oprite defi-nitiv, procesul de revenire a freaticului la calităţile naturale este de durată“.
De asemenea, cele mai expuse locaţii la riscul de incendiu de pe teritoriul municipiului au fost nomina-lizate ca fiind cele ale operatorilor economici care produc / comercializează / depozi-tează carburanţi şi substanţe chimice sau inflamabile: depozitul peco din Vânători, staţiile de alimentare cu carburanţi, garajele / parcările operatorilor economici de transport, hârtie şi confecţii textile (SC Petrocart, EMA, Alex Conf, Syapo), material lemnos şi mobilă (SC Mobila Bontaş SRL).
Dacă se rupe barajul?
O altă ipoteză luată în calcul a fost cea a „legendarei“ ruperi a Barajului Bicaz. Iată ce calcule
s-au făcut pe tema acestui puţin probabil dezastru: „Unda maximă de inundaţii care poate produce avaria în lanţ a celorlalte baraje din aval (pe râurile Bistriţa şi Siret) este produsă de avarierea Barajului Izvoru Muntelui. În ipoteza unei avarieri a acestuia, cu breşa de 75% pe lăţime şi înălţime, unda poate parcurge distanţa până la confluenţa cu Dunărea, în 12 ore. Astfel, poate ajunge la Pângăraţi în 19 minute, la Vaduri în 24’, la Bâtca Doamnei în 32’, iar la captarea Piatra-Neamţ (fosta Reconstrucţia) în 36’. Calculul ipotetic pentru înălţimea valului produs (la 75% avariere) este estimat la 60 m în aval de Barajul Izvoru Muntelui, înălţimea undei de viitură scade treptat în aval, ajungând la Pângăraţi – 28 m, Vaduri – 31 m, Bâtca Doamnei – 19,5 m, Reconstrucţia – 19,8 m, iar la confluenţa cu Dunărea – 5,42 m. Localităţile mai importante care pot fi inundate în urma avarierii Barajului Izvoru Muntelui pe 75% din înălţime şi lăţime sunt: Bicaz, Tarcău, Pângăraţi, Alexandru cel Bun, Piatra-Neamţ, Dumbrava Roşie, Săvineşti, Roznov, Piatra Şoimului, Borleşti, Zăneşti, Rediu, Podoleni şi Costişa. Dacă se avariază digurile acumulării Bâtca Doamnei, unda rezultată va avaria digurile acumulării Reconstrucţia, diguri care sunt proiectate ca fiind diguri drepte, deci deversarea la nevoie se poate face în zona anexa Văleni, dar nu se vor avaria barajele din aval de captarea Piatra-Neamţ. Dacă Barajul Izvoru Muntelui se avariază pe 50% din înălţime şi lăţime, atunci înălţimea undei va scădea cu 1 – 14 m în diverse amplasamente. Dacă Barajul Izvoru Muntelui se avariază numai pe 25% din înălţime şi lăţime, atunci înălţimea undei va scădea cu 1 – 34 m în diverse amplasamente“.
În caz de cutremur, obiectivele sursă de risc au fost identificate ca fiind pavilioanele Interne, Dermato-Venerice şi Oncologie (care au 460 de paturi) ale Spitalului Judeţean de Urgenţă, precum şi casa de pe strada Petru Rareş (numărul 27C) deţinută în regim de închiriere de UJ-CNSLR Frăţia (în care încap 20 de persoane). Toate aceste clădiri au fost clasificate ca având clasa de risc seismic II, ceea ce înseamnă că tavanul şi pereţii pot crăpa, însă imobilul nu se va prăbuşi la un cutremur de magnitudine medie.
(Mihai SAVA)