Pentru că legea le oferă o portiţă infractorilor care fac denunţuri, în penitenciare s-a format o adevărată reţea în care denunţurile, pe baza cărora poate fi obţinută micşorarea pedepsei, se vând cu bani grei. Articolul 19 din Legea 682/ 2002 face referire la reducerea la jumătate a li-mitelor pedepselor cu închisoarea în cazul celor care oferă informaţii preţioase anchetatorilor. Pe lângă denunţurile pe care le fac pentru a scăpa ei înşişi de nişte ani de puşcărie, infractorii le vând şi altora informaţii.
Aşadar, după ce a „sifonat“ pentru subţierea pedepsei, arestatul aruncă vorba că mai are un „19“ de dat, sau mai multe. Asta pentru că un deţinut poate obţine o singură reducere a pedepsei, indiferent câte denunţuri face. Cel interesat, vine la „vorbitor“ în celulă, sau în curtea de plimbare şi îşi primeşte povestea, cu lux de amănunte, iar la pachet, pe cuvânt, se oferă şi garanţia că informaţiile sunt de ca-litate, pentru un denunţ care cântăreşte cât o jumătate dintr-o condamnare.
Nu puţini sunt cei care plătesc, prin aparţinători, între 500 şi 1.500 de euro pentru a-şi scurta viaţa de ocnaş. „În aresturi există o piaţă neagră a denunţurilor. După ce «toarnă» pentru ei, unii arestaţi băgaţi în «combinaţii» cu ramnificaţii în diverse medii scot la vânzare informaţii. Nume, date, locuri, fapte… Povestea este pusă pe hârtie de cumpărător, iar apoi este verificată de anchetatori. Banii sunt daţi pe încredere, înainte, iar suma este direct proporţională cu importanţa persoanei sau a faptei denunţate. Multe AN-uri (fapte cu autor necunoscut – n.r.) au fost rezolvate în acest mod“, a relatat un fost ofiţer de Poliţie.
„Sifonul“
În 2008, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au destructurat o grupare care se ocupa cu „clonarea“ de carduri. Printre făptaşi se afla şi un student pietrean care, după ce a fost arestat, a denunţat alţi infractori, obţinând astfel reducerea la jumătate a pedepsei.
Explicaţia pentru acest beneficiu este cuprinsă în minuta instanţei care a analizat apelul făcut de denunţător. Iată concluziile judecătorilor care au ţinut cont că studentul „vorbăreţ“ a colaborat cu anchetatorii: „Apărătorul apelantului – inculpat, învederează că inculpatul beneficiază de dispoziţiile art. 19 din Legea 682/ 2002 care reduc pedeapsa la jumătate. Învederează că la enumerarea infracţiunilor pentru care poate beneficia de aceste dispoziţii ale art. 19, este trecută şi infracţiunea referitoare la comerţul electronic, ceea ce este cazul inculpatului şi cu privire la infracţiunea denunţată şi infracţiunea pentru care este judecat, astfel consideră că se pot aplica dispoziţiile legale la care a făcut referire. Mai arată că instanţa de fond nu a ţinut cont nici de pregătirea şcolară a inculpatului care nu este de natură a concepe o astfel de infracţiune şi a pune in aplicare o asemenea rezoluţie infracţională. Arată că inculpatul regretă sincer fapta, a fost depistat de organele de Poliţie având asupra sa patru carduri, iar din iniţiativa sa proprie, a pus la dispoziţia Poliţiei celelalte 144 de carduri, cât şi sumele care au fost retrase şi erau depozitate în autoturism. Consideră că răspunsul comunicat de Parchet poate convinge instanţa de judecată că inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală, a făcut acel denunţ tocmai pentru o situaţie juridică mai blândă. Apelantul a arătat că a formulat un denunţ pentru descoperirea altor infractori şi ar trebui să beneficieze de dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/ 2002. Analizând apelul declarat de inculpatul, Curtea constată că acesta a formulat un denunţ pentru descoperirea altor infractori. Acest aspect este dovedit cu adresa nr. 1/ 2582/ 12.03.2009 transmisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“.
Traficantul de droguri
Un alt caz în care un arestat a obţinut reducerea la jumătate a pedepsei în urma unui denunţ pe care l-a făcut este cel al lui S.R., un traficant de droguri romaşcan. Condamnat, în 2008, la zece ani de închisoare pentru trafic de droguri de mare risc, în faza de apel, el a obţinut reducerea pedepsei la cinci ani.
„Pentru a hotarî astfel, instanţa de fond a reţinut că la data de 25 iunie 2007, inculpatul S.R. i-a vândut martorului denunţător F.M. cantitatea de 7,66 g substanţă pentru suma de 1.500 de lei, iar asupra sa mai deţinea, pentru consumul propriu, o doză de 0,92 g heroină. (…) Recurentul inculpat a susţinut că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra cererii sale de a se lua în consideraţie faptul că a formulat denunţuri împotriva altor traficanţi de droguri. (…) La data de 2 iunie 2008, inculpatul S.R. a formulat un denunţ cu privire la activitatea de trafic de droguri desfăşurată de mai multe persoane, facilitând tragerea la răspundere penală a inculpatei A.M. Denunţul a fost formulat în timpul judecăţii cauzei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine această împrejurare ca un motiv legal de reducere la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege, potrivit dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/ 2002“, este precizat în sentinţa definitivă a Curţii Supreme care i-a pecetluit soarta traficantului.
Vorbăreţii din politică
Recent, au fost prezentate numeroase situaţii în care politicieni sau alte persoane publice cercetate pentru diverse infracţiuni au formulat denunţuri – dosarul „Microsoft“ în care este inculpat fostul primar Gheorghe Ştefan fiind elocvent. Întrebarea firească este: ce au de câştigat în urma acestor denunţuri prin care se aduce la cunoştinţa organelor de urmărire penală săvârşirea unor infracţiuni de către alte persoane?
Sistemul penal român are mai multe legi speciale care prevăd cauze de reducere cu jumătate a li-mitelor pedepsei în cazul formulării unui denunţ. Cele mai importante sunt art. 19 din OUG nr. 43/ 2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi art. 19 din Legea nr. 682/ 2002 privind protecţia martorilor. Conform art. 19 din OUG nr. 43/ 2002, persoana care a comis una dintre infracţiunile atribuite prin această ordonanţă de urgenţă în competenţa DNA, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. În acelaşi sens, art. 19 din Legea nr. 682/ 2002 privind protecţia martorilor prevede că persoana care are calitatea de martor şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Se observă că, pentru a putea beneficia de reducerea pedepsei, martorul trebuia să fie acuzat de săvârşirea unei infracţiuni grave. Numai că, printr-o decizie din 26 februarie 2015 (încă nemotivată), Curtea Constituţională a hotărât, cu majoritate de voturi, că soluţia legislativă reglementată de art. 19 din Legea nr. 682/ 2002, care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care are calitate de martor şi care nu a comis o infracţiune gravă, este neconstituţională.
Ca atare, există posibilitatea şi chiar probabilitatea ca numărul denunţurilor să crească în viitor.
(Mihai SAVA)
