l procedurile de protecţie în aceste cazuri sunt greoaie şi ineficiente
De câteva zile, în zona supermarketului Kaufland, din cartierul Dărmăneşti, gaşca de minori cerşetori care agasează cumpărătorii şi-a mărit efectivele. Ultimul membru al „clanului“ este un copil de vreo opt-nouă ani, elev la o şcoală din oraş, care după terminarea cursurilor este adus de propria mamă şi lăsat să cerşească în parcarea magazinului sau pe trotuarul de vizavi (zona RDS).
Despre acest fapt, Direcţia de Asistenţă Socială şi Pentru Protecţia Copilului a fost sesizată ieri de un cetăţen din zonă care l-a văzut pe copil de mai multe ori stând cu mâna întinsă ori recuperând monedele de 50 de bani de la cărucioarele abandonate de cumpărători în parcarea Kaufland.
Surprinzător de repede, având în vedere faptul că zona Kaufland este un soi de Mecca pentru copiii cerşetori, fără ca cineva să reuşească să ţină fenomenul sub control, „rotiţele“ sistemului administrativ au fost puse în mişcare.
„Cazul a ajuns în atenţia Serviciului Abuz din cadrul DGASPC Neamţ. Primul pas în rezolvarea situaţiei va fi verificarea în teren a sesizării. Se va colabora obligatoriu cu Primăria şi Poliţia, în vederea identificării copilului şi a stabilirii datelor de identitate ale părinţilor“, a precizat Magda Vasilache – purtător de cuvânt al Protecţiei Copilului.
Din punctul de vedere al Poliţiei, părinţilor copilului le poate fi aplicată o amendă – ce nu va fi plătită în veci – pentru lipsă de suprave-ghere.
Din punctul de vedere al Primăriei, după ce va fi stabilită identitatea copilului respectiv şi va fi aflat domici-liul acestuia, se va face o anchetă socială. Cu binişorul, deoarece pe cât posibil se evită separarea copilului de părinţii săi, indiferent cât de inconştienţi ar fi ei. Va fi creionat şi un aşa-numit plan de servicii, care constă în… acordarea prestaţiilor sociale cuvenite (ajutoare sociale, alocaţii pentru copii etc.) precum şi o serie de servicii de suport – consilierea părinţilor şi a copilului, includerea celui mic într-un program care să-i asigure o masă caldă şi ajutor la lecţii într-un centru de zi, supraveghere specia-lizată în familie şi în şcoală etc.
În paralel, Protecţia Copilului „va informa mama asupra riscurilor la care expune minorul exploatându-l prin muncă şi o va consilia pentru a-şi asuma cu responsabilitate rolul de părinte“, după cum a explicat Magda Vasilache.
Numai în situaţia în care consilierea, prestaţiile şi serviciile sociale nu dau rezultatul scontat, se va lua în calcul şi instituirea unei măsuri de protecţie a copilului. Total aberant, dar aşa zice legea, instituirea unei măsuri de protecţie în cazul unui copil exploatat este văzută ca ultimă soluţie. Şi improbabilă, dacă ne gândim câţi copii, puşi să cerşească se întorc seara de seară la părinţii care-i exploatează.
(Liviu ILIE)