Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au finalizat urmărirea penală şi au dispus trimiterea în judecată a membrilor „Academiei infractorilor“, acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, aderare şi sprijinire a unui grup criminal organizat, instigare şi complicitate la tâlhărie calificată, instigare la furt calificat, favorizarea făptuitorului şi tăinuire.
Cei traşi la răspundere sunt: Adrian Marin Botez (fost Lazăr, zis „Ţâţă“), Vasilică (fost Purice) Popa, Mircea Florin Savu, Ioana Andreea Niţă, Ilinca Gabriela Chirilă, Alexandra Gheorghiu, Adolf Gliga, Cosmin Petru Munteanu, Florin Alexandru Pădurean, Constantin Mihai, Daniel Florin Diţă, Bogdan Petru Movilă, Ionuţ Cătălin Ispas, Andrei Cosmin Rusu, Gheorghiţă Constantin Bogdan, Alexandru Mihail Martiniuc, Adrian Petruţ Chindea şi Laurenţiu Dorel Ursu.
Infractorii aveau grade şi un comandant suprem
Anchetatorii au arătat, în actul de inculpare, că „Ţâţă“ a fondat grupul denumit „Academia Infractorilor Români“ în 2011, pe criterii militare, având o structură piramidală. Membrii au fost recrutaţi din tot judeţul nostru, din familii sărace, din orfelinate sau cu antecedente penale şi se ocupau cu jafuri la magazinele de lux din străinătate.
„Gruparea s-a structurat şi s-a crista-lizat de-a lungul timpului, ajungând chiar la «codificarea» regulilor şi a modului de organizare şi funcţionare, într-un aşa numit «Regulament al Academiei», având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru, un model de «contract secret de muncă», precum şi capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare recrut, precum şi un capitol distinct referitor la «judecata» la care trebuie să se supună cel care greşeşte ori trădează. De asemenea, fiecare nou membru era dator să accepte deciziile luate ca urmare a judecăţii efectuate în «Comisia Membrilor» – compusă din «comandatul suprem», «avocatul» celui acuzat, «contabilul Academiei», precum şi «ofiţer în rezervă, peste 50 de ani», «ofiţer care a executat peste zece ani», «ofiţer activ cu vechime de cinci ani». Tot acest regulament stabilea că membrii cu gradul de «ofiţer», care au acţionat în cadrul acestei grupări pentru o anumită perioadă de timp, în speţă cinci ani, se pot desprinde şi «îşi pot întemeia o mică Academie», pe care s-o controleze singuri dar cu acordul şi cu susţinerea «grupării mamă»; probele existente demonstrând că acest lucru este veridic, din gruparea iniţială, desprinzâdu-se două fracţiuni, respectiv una care s-a cristalizat în jurul fratelui liderului, acesta şi membrii grupării sale fiind deja cercetaţi şi condamnaţi în Croaţia pentru o faptă de tâlhărie, iar membrii grupării sale fiind de asemenea condamnaţi pentru infracţiuni de furt calificat în Croaţia, iar o alta ce a acţionat independent şi ai cărei o parte dintre membri sunt cercetaţi în stare de arest preventiv în Marea Britanie“, se arată în rechizitoriul DIICOT.
Modul de operare
Ulterior racolării, membrii erau duşi în case conspirative, unde urmau un antrenament pentru a săvârşi furturile foarte repede, fără să lase urme şi a scăpa uşor.
Apoi, în străinătate, erau localizate ma-gazinele cu bijuterii, denumite codificat „fente“, şi să dădea atacul.
„De menţionat faptul că, fiecare dintre executanţi, avea un rol bine stabilit, pentru care de altfel fusese şi antrenat speci-fic, unii determinând personalul maga-zinului să deschidă prima uşă, un altul spărgând-o pe cea de-a doua cu ajutorul unui baros/ topor, alţii exercitând ameninţarea cu arme reale/ false sau obiecte contondente asupra vânzătorului şi personalului de pază, alţii spărgând vi-trinele, în modalitatea descrisă anterior, în urma acestora venind «culegătorii», cei care efectiv adunau din vitrinele sparte ceasurile şi bijuteriile pe care le introduceau în rucsaci special achiziţionaţi şi purtaţi invers, respectiv în faţă. Pe tot timpul derulării faptei, care de obicei nu dura mai mult de 60 de secunde, o altă persoană din grup «ţinea de şase». Ulterior, odată ce jaful era realizat, toţi executanţii părăseau în fugă magazinul, de cele mai multe ori pe jos, uneori folosind biciclete închiriate, culegătorii mergând spre locurile prestabilite, unde au fost săpate în prealabil gropi, în care lăsau prada, acoperind-o cu pământ, pentru ca, după câteva zile în care rămâneau ascunşi şi aşteptau să vadă reacţiile autorităţilor, ofiţerul revenea să o dezgroape pentru a o transfera persoanei de încredere a liderului, trimisă special din România pentru a o prelua şi a o transporta în ţară, unde era şi valorificată“, mai arată DIICOT.
Bijuteriile erau apoi ascunse în autovehicule uzate cumpărate din diferite ţări europene şi aduse pe platformă în România, iar apoi, „prin alte legături stabilite cu diverşi patroni de case de amanet sau magazine de ceasuri“ erau valorificate.
La anchetă, majoritatea inculpaţilor au refuzat să trădeze, „susţinând «poezia» – «sunt minor, orfan, drogat, îmi pare rău», mai specifică procurorii.
Prejudiciu de opt milioane de euro
În cursul urmăririi penale s-au administrat probatorii care au demonstrat legătura între un număr de 29 de infracţiuni, din care 27 infracţiuni de tâlhărie în Marea Britanie, Belgia, Italia, Franţa, Germania, Austria, Danemarca şi două furturi în Andora şi Marea Britanie.
Prejudiciul total reţinut în cauză este de 8.452.667 de euro.
Cauza a fost instrumentată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale şi Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, iar dosarul se va judeca la Tribunalul Bucureşti.
(Mihai SAVA)