l deficit major de apă în mai toate localităţile
La Prefectură a avut loc, vineri, şedinţa extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, având ca temă principală seceta din ultima perioadă şi măsurile ce se impun pentru a reduce, pe cât posibil, efectele negative. În deschiderea şedinţei a avut loc prezentarea unei informări privind situaţia actuală a debitelor pe cursurile de apă, a nivelului apelor subterane şi asigurarea necesarului de apă pentru po-pulaţie şi industrie din surse centra-lizate. „Precipitaţiile cumulate pe luna mai în judeţ au fost în medie de 20 litri/metru pătrat faţă de media multianuală a lunii mai de 80 litri/metru pătrat, înregistrându-se un deficit de 60 litri/metru pătrat. Precipitaţiile cumulate pe luna iunie până la această dată au fost de 20,7 litri/metru pătrat faţă de 96,6 litri/metru pătrat media multianuală a lunii iunie pentru zona de Est a judeţului şi 47,2 litri/metru pătrat faţă de 109,4 litri/metru pătrat media multianuală a lunii iunie pentru zona de Vest a judeţului. Deficitul de precipitaţii s-a menţinut şi în luna iunie, în limitele lunii mai, chiar mai accentuat până în prezent“ a declarat inginerul Ion Păvăleanu, directorul SGA. A doua prezentare, realizată de Maricel Tălmăcel, directorul Direcţiei Agricole, s-a axat pe informările primite din teritoriu privind efectele fenomenului de secetă asupra culturilor agricole. „În urma inventarierii culturilor afectate de secetă putem declara faptul că în ceea ce priveşte culturile de toamnă acestea vor avea o producţie foarte slabă dar şi de proastă calitate, iar în cazul în care, în următoarea perioadă, nu va ploua, culturile de primăvară vor avea aceeaşi soartă. Sistemele de irigaţii nu sunt funcţionale iar fără irigaţii nu se mai poate face o agricultură controlată. Anul 2015 se anunţă a fi cel mai slab an, în ceea ce priveşte producţia agricolă, de după anul 1989. Un mare dezavantaj este acela că riscurile extreme nu se asigură, respectiv seceta şi îngheţul“, a spus Maricel Tălmăcel.
Următoarele puncte pe ordinea de zi au constat în prezentarea unei informări privind situaţia asigurării necesarului de apă pentru populaţie, din surse necentralizate, a Planului de măsuri pentru diminuarea potenţialelor efecte negative ale fenomenului de secetă, precum şi a hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă pentru aprobarea Planului de măsuri pentru diminuarea potenţialelor efecte ne-gative ale fenomenului de secetă, pe teritoriul judeţului.
„Comunele Bălţăteşti, Boghicea, Brusturi şi Dragomireşti sunt cele mai afectate de fenomenul de secetă deoarece, din numărul total de fântâni, peste 98% nu asigură debitul necesar pentru populaţie. Comunele în care numărul de fântâni cu nivelul de apă scăzut este mai mare de 50% din total sunt: Ceahlău, Grumăzeşti, Hangu, Pânceşti, Poienari, Rediu, Secuieni“ a spus colonelul Ioan Niţică, şeful ISU.
Prefectul judeţului a supus spre aprobare Hotărârea şi Planul de măsuri şi a solicitat totodată directorului Companiei Apa Serv un inventar exact al hidranţilor funcţionali pentru a preîntâmpina situaţiile de urgenţă în care intervenţia operativă poate fi îngreunată.
„Trebuie să avem întocmite procesele verbale de către primării, plus o centralizare concretă a fenomenului de secetă pentru a putea, în perioada următoare, să înaintăm către Guvernul României o solicitare în scopul obţinerii unor despăgubiri“, a spus prefectul Vlad Angheluţă în încheierea şedinţei.
(Ioana CALIŢCHO)
