Aflat la al 38-lea termen de judecată, procesul lui Ionel Arsene (preşedintele Consiliului Judeţean) a intrat într-o nouă fază odată cu sosirea unor informaţii cu caracter „Strict Secret“ de la SRI. Mai exact, pe 19 noiembrie, înaintea unui nou termen din dosar, la Tribunalul Baăau a fost trimis un plic ce conţinea un document clasificat. Înscrisul a ajuns la şefa Structurii de securitate a Tribunalului Bacău, vicepreşedinta Camelia Ionescu. La rândul ei, aceasta a informat-o pe judecătoarea dosarului lui Arsene, Daniela Rusu Donighevici, căreia i-a transmis că poate consulta documentul în încăperea special destinată păstrării documentelor de acest fel.
„Prin prezenta vă aducem la cunoştinţă că la Tribunalul Bacău a fost înregistrat, în data de 19.11.2021, un document clasificat «Strict Secret», privind dosarul nr. 431/110/2018 (dosarul este de fapt 431/103/2018 – n.r.) aflat pe rolul Tribunalul Bacău – Secţia Penală, cu termen de judecată la data de 25.11.2021. Acest document este păstrat în prezent în încăperea special destinată arhivării documentelor ce conţin informaţii clasificate, situaţă în sediul principal al Tribunalului Bacău. Pentru studierea documentului vă rugăm să luaţi legătura cu doamna grefier şef Secţie Penală, Olteanu Tatiana, ce are atribuţii în cadrul Structurii de securitate a Tribunalului Bacău, urmând ca studiul efectiv al înscrisului să aibă loc în încăperea menţionată anterior sau în biroul şefului Structurii de securitate – doamna vicepreşedinte Ionescu Camelia“, se arată în informarea transmisă judecătoarei Donighevici.
Documentul“Strict Secret“ a fost trimis instanţei după ce avocatul lui Arsene a solicitat informaţii despre colaborarea dintre procurorii anticorupţie şi SRI în dosarul şefului CJ.
Reamintim că Arsene este judecat pentru fapte de corupţie în două dosare conexate (cel cu Gheorghe Ştefan şi dosarul cu Construcţii Hidrotehnice SA Iaşi), iar procesul se desfăşoară cu uşile închise, având acces doar inculpatul, avocaţii, martorii şi magistraţii.
S-a întâmplat şi la Gheorghe Ştefan
Nu este pentru prima oară când SRI trimite documente cu caracter secret la instanţele din ţară. În 2019, la Tribunalul Neamţ, în procesul în care Gheorghe Ştefan (fostul primar de Piatra-Neamţ) era judecat pentru finanţarea ilegală a Clubului de Fotbal Ceahlăul, dosar în care de altfel a şi fost achitat, judecătoarea de caz a primit, la unul din termene, un plic de la SRI cu caracter „Strict Secret“.
Atunci, Ştefan făcuse o solicitare către SRI, iar răspunsul la cererea lui a venit la instanţă, însă nu a putut fi consultat de Ştefan şi apărătorul acestuia, pentru că ei nu aveau certificat de acces la documente clasificate. La termenul respectiv, reprezentanta DNA a rămas surprinsă când a fost informată despre acel plic, explicându-i judecătoarei că se află în faţa unei „situaţii atipice“, că nu ştie nimic despre acel plic („n-am mai avut o asemenea situaţie“) şi trebuie să consulte legislaţia pentru a vedea ce poziţie va adopta în acest caz.
Preşedinta completului a explicat că ea poate deschide plicul, pentru că are acest drept, însă asta se face doar „în biroul de documente secrete al Tribunalului“, însă, pe de altă parte, atâta timp cât Ştefan şi avocatul său nu aveau voie să citească documente cu carcater „Strict Secret“, se încăca dreptul la apărare. În acele condiţii, s-a renunţat la audierea martorilor şi s-a dat un alt termen, urmând ca instanţa să trimită o adresă către SRI, în care să ceară declasificarea documentelor în cauză.
În jurisprudenţa naţională a mai fost înregistrată o situaţie similară celei de la Tribunalele Neamţ şi Bacău, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde în dosarul „Licenţelor Microsoft“, în care erau judecaţi pentru corupţie Gabriel Sandu – fostul ministru al Comunicaţiilor, afaceriştii Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, fostul director Microsoft Călin Tatomir şi alţii, a fost primit un plic „Strict Secret“, de la DNA.
Atunci, făcând precizarea că nu a deschis plicul în cauză, judecătorul de caz a întrebat-o pe procuroarea de şedintă dacă avea cunoştinţă de existenţa plicului, dar şi dacă ştie ce conţine acesta. Răspunsul a fost următorul: „Ştiam de existenţa plicului, am fost avertizată că va fi trimis, însă nu ştiu ce conţine“. Imediat după ce procuroarea a comunicat răspunsul, judecătorul s-a adresat avocaţilor, pe care i-a întrebat care este propunerea pentru rezolvarea problemei ivite de apariţia plicului sigilat de la DNA, destinat completului de judecată. Unul din avocaţi a propus ca, după ce se va lua la cunoştinţă de conţinutul plicului, dacă se va constata că acesta conţine mjiloace de probe, să fie ataşat la dosar, iar dacă nu, să fie returnat la DNA. Pe final, judecătorul de caz a decis: „În urma poziţiilor exprimate de părţi, s-a decis ca vom formulata o adresă către DNA în care vom solicita detalii şi informaţii cu privire la conţinutul plicului, iar în funcţie de răspunsul comunicat, vom decide dacă îl deschidem sau nu“.
(Mihai SAVA)
