l dialog cu scriitorul Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu“
Redactor: Domnule director, a fost refăcută în acest an faţada Bibliotecii centrale, au fost făcute reparaţii capitale la filiala „Vasile Conta“ din cartierul Mărăţei. În ce stadiu se află proiectul/ ideea ce presupune refacerea sălii Cupola?
Adrian Alui Gheorghe: E un proiect mai amplu, care vizează întregul corp vechi al bibliotecii, modernizarea spaţiilor interioare, refacerea infrastructurii urbanistice care asigură confortul termic. Am făcut studiul de fezabilitate, încă de anul trecut, anul acesta Consiliul Judeţean Neamţ, cel care ne patronează, a avansat proiectul nostru pentru o finanţare europeană. Sperăm într-o reuşită, biblioteca noastră trebuie să aspire la condiţiile adecvate pentru secolul în care trăim. Vizăm şi schimbarea mobilierului, interiorul secţiilor de împrumut carte nu trebuie să aibă imaginea unui depozit, mediul trebuie să fie mai atractiv, aşa cum avem modele în biblioteci din Europa. Biblioteca trebuie să fie şi să rămână „centrul vital“ cultural al comunităţii.
Red.: Ce alte investiţii ar mai fi necesare în cadrul sediului central şi în fi-lialele Bibliotecii „G. T. Kirileanu“?
Adrian Alui Gheorghe: Filiala din cartierul Dărmăneşti funcţionează într-un spaţiu insuficient pentru necesităţile zonei suntem în dialog cu Primăria Piatra-Neamţ pentru depistarea unui alt spaţiu, mai ge-neros.
La o aşa concentrare de populaţie în cel mai mare cartier din Piatra-Neamţ, am dori să oferim un program complet de bi-bliotecă, servicii diversificate. Într-o oarecare perspectivă intenţionăm să organizăm o sală de „muzeu al cărţii“ în incinta bi-bliotecii noastre, în care să scoatem la vedere valori din Fondul „G. T. Kirileanu“. E nevoie, de asemenea, de o sală de conferinţe, avem spaţiul adecvat, suntem în discuţii la nivelul Consiliului Judeţean pentru o investiţie necesară pentru amenajare şi dotare tehnică.
Red.: Sala „Teatrului de joacă“ din cadrul bibliotecii a fost închisă de aproape un an. Ce şanse sunt pentru a fi redeschisă în perioada următoare?
Adrian Alui Gheorghe: Sala „Teatrului de Joacă“ din cadrul bibliotecii am constatat, la preluarea mandatului, că funcţiona fără avizele necesare din punct de vedere al protecţiei la incendiu. Nu ne asumăm riscuri inutile atâta vreme cât profesioniştii de la ISU Neamţ ne-au demonstrat că se pot petrece tragedii acolo unde nu sunt respectate anumite norme specifice. Investiţia pentru refacerea spaţiului „teatrului de joacă“ din bibliotecă este destul de consistentă, facem analize acum, împreună cu reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, pentru a reface sala de teatru, foarte solicitată de altfel de şcolarii din municipiu. Sperăm ca anul viitor să rea-lizăm şi acest lucru.
Red.: V-aţi propus să aduceţi cartea mai aproape de locuitorii cartierului Speranţa. În ce va consta dotarea filialei din Speranţa, când va fi inaugurată şi care sunt aşteptările dvs.?
Adrian Alui Gheorghe: Ne bucurăm că Primăria Piatra-Neamţ a răspuns prompt solicitării noastre. Am primit mai multe variante de spaţiu şi deja am ales pe cel mai potrivit. Urmează ca primăria să execute în acel spaţiu lucrări de igienizare, de racordare la căldură. Noi suntem pregătiţi să ducem carte, după structura populaţiei de acolo, să ducem calculatoare, să interacţionăm cu potenţialii utilizatori ai serviciilor de bibliotecă. Până la capătul acestui an nădăjduim să deschidem filiala.
Red.: De când sunteţi director aţi făcut numeroase apeluri către primarii din localităţile judeţului îndemnându-i să aloce fonduri şi pentru achiziţia de noi volume. Au răspuns apelului dumnea-voastră?
Adrian Alui Gheorghe: Din păcate, semnalele din comune sunt, în cele mai multe cazuri, negative. Banii de la sectorul „cultură“ sunt trecuţi în contul serbărilor populare, prea rar se întâmplă să fie investiţi în cărţi. Dacă s-ar da bibliotecii, pentru achiziţie de carte, măcar banii care se dau unui cântăreţ de muzică de petrecere, nu spun manele, care vine la „ziua comunei“, s-ar rezolva în parte problema. Practic este încălcat un drept elementar al cetăţenilor prevăzut în Constituţie şi care ţine de accesul la cultură, la crearea aceloraşi contexte culturale la oraş şi în mediul rural. Nu putem pretinde să intrăm în civilizaţia mileniului trei fără niciun efort, fără nicio investiţie. Ca o observaţie personală, multe sate arată ca în evul mediu, la care se adaugă un altoi de televiziune şi chiar internet. Un film cu o căruţă pe care e montat un sistem de conectare la internet ar putea concura la orice festival european, acolo unde se premiază numai „excepţiile“, curiozităţile. Ofer ideea …! Suntem, prin comportament, prea adesea „curiozităţi“ în Europa …! E o chestiune de mentalitate şi de acceptare prea lesne a unei fatalităţi care e când cu iz mioritic, când cu iz de suficienţă locală. Nu vreau să neîndreptăţesc administraţiile locale unde se face investiţie adevărată în bibliotecă, dar vorbesc aici de două treimi dintre comune în care investiţia în carte e zero.
Red.: Un proiect de succes iniţiat de dvs. se intitulează „Antologia scriitorilor români contemporani“. Când vor fi reluate întâlnirile dintre scriitori şi public?
Adrian Alui Ghorghe: În ultimii doi ani au fost prezenţi la biblioteca din Piatra-Neamţ peste optzeci de scriitori români contemporani, din prima linie a literaturii române, cu conferinţe, recitaluri de poezie, participanţi la colocvii de interes. Avem o galerie fotografică, de altfel, în bibliotecă cu personalităţile prezente la manifestările noastre. Pentru perioada care urmează avem o listă cu invitaţi, între ei H. R. Patapievici, Ion Pop, Gabriela Adameşteanu, Dan C. Mihăilescu, Petru Cimpoeşu, Alex Ştefănescu, Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, alţii.
Red.: Care sunt activităţile pe care vi le-aţi propus spre organizare, la sediul central, în lunile care au mai rămas din acest an?
Adrian Alui Gheorghe: În noiembrie pregătim „Sadoveniana“ dar şi o evocare Aurel Dumitraşcu, la şaizeci de ani de la naştere. În decembrie, la început, propunem o evocare Nicolae Labiş, la 80 de ani de la naştere. Am invitat-o şi va fi prezentă la Piatra-Neamţ, sora poetului, Margareta Labiş. Evocarea lui Labiş are ca substrat şi faptul că mama poetului este din Neamţ, din Topoliţa. Ştiaţi? Apoi am pregătit o manifestare mai amplă dedicată lui Ion Creangă, în zilele de 10 – 12 decembrie, cu un colocviu, lansări de carte, conferinţe. Vor mai fi şi alte manifestări, evident, vă vom ţine la curent. În tot acest timp, trebuie să o subliniem, definitivăm inventarul Fondului „G. T. Kirileanu“, pregătind câteva volume care să cuprindă bibliografia fondului, digitizăm şi punem pe site-ul bibliotecii publicaţiile vechi apărute în Neamţ în perioada interbelică, trecem la digitizarea şi punerea în circulaţie a întregii colecţii a ziarului „Timpul“, la care a lucrat Mihai Eminescu.
Red.: Scriitorul Adrian Alui Gheorghe ce proiecte are?
Adrian Alui Ghorghe: Să mai scrie un roman care să fie de anvergura celor precedente, măcar. Dar şi să aibă timp pentru asta… Acum e doar un deziderat, fiindcă multe proiecte personale le-am lăsat deo-parte datorită activităţii din bibliotecă.
(Sabina DAMIAN)