Cea de-a doua dezbatere – dialog din cadrul proiectului „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“, organizat în parteneriat cu Radio România Chişinău, va avea loc la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“, marţi, 1 noiembrie, începând cu ora 12.30, la Sala Expo-Club „Victor Brauner“.
Această a doua întrunire este dedicată deportărilor regimului comunist din stânga Prutului şi Bucovinei de Nord.
Reveniţi recent din cea de-a patra expediţie pe urmele basarabenilor deportaţi în Siberia şi Kazahstanul de Nord, o parte din echipa de istorici şi jurnalişti care a mers acolo în premieră să documenteze fenomenul deportărilor ajunge şi la Piatra-Neamţ. Printre aceştia se numără Octavian Ţîcu, cercetător – coordonator la Institutul de Istorie al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei, fost ministru al Tineretului şi sportului. Iniţiator al „Expediţiilor memoriei“, Octavian Ţîcu va prezenta publicului nemţean conferinţa „O identitate în transformare: românii dintre Irkutsk şi Krasnoiarsk“. De asemenea, vor fi prezenţi Violeta Gorgos, regizor, documentarist şi realizator al emisiunii „Identitate Basarabia“ de la TVR Iaşi, precum şi Lucia Tăut – autoarea emisiunii „Natura în Obiectiv“ de la televi-ziunea naţională a Moldovei.
Evenimentul prevede, de ase-menea, proiecţia documentarului „Expediţiile Me-moriei. Siberia. Irkutsk. Jurnal de bord“, o producţie a TVR Iaşi şi OWH Studio, în regia Violetei Gorgos.
„Expediţiile Memoriei“ este un proiect iniţiat de istoricul Octavian Ţîcu în 2014, care şi-a propus să studieze felul în care românii basarabeni au ajuns şi au învăţat să trăiască în spaţiul ex-sovietic ca urmare a fenomenului deportărilor din perioada regimului comunist.
Zona geografică a expediţiei a acoperit o suprafaţă de 1.400 de kilometri pătraţi. Descoperirea din acest an a fost un cimitir al basarabenilor care au trăit în localitatea Moldovanca, după cum spunea coordonatorul proiectului la întoarcere. „Cea mai importantă realizare a acestui proiect este faptul că am reuşit să ajungem în satul Moldovanca. Este un sat care a existat între anii 1951-1958. Erau circa 200 de deportaţi, care erau nevoiţi să meargă câte şase kilometri pentru a tăia păduri, de aceea au construit în taigaua siberiană un sat“, spune Octavian Ţîcu.
Deportările, care au ţintit în special populaţia intelectuală, au avut rolul, spun istoricii, de a distruge coloana vertebrală a poporului, ca mai apoi să-i determine pe cei rămaşi acasă să accepte mai uşor colectivizarea şi exproprierea de bunuri. Datele oficiale arată că aproximativ 70 de mii de români basarabeni au fost strămutaţi cu forţa în Siberia şi Kazahstanul de Nord, în cele trei valuri de deportări (12 – 13 iunie 1941, 5 – 6 iulie 1949, 31 martie – 1 aprilie 1951). Datele neoficiale susţin însă că numărul acestora ar fi mult mai mare.
„Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“ este un proiect cultural desfăşurat de Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ şi Radio Chişinău, în perioada octombrie – decembrie. Proiectul presupune organizarea unor activităţi cultural-educative, precum şi de documentare şi informare, întruniri de tip dezbatere cu invitaţi speciali din stânga Prutului pe teme precum învăţământul în limba română din Transnistria, foametea şi deportările din Basarabia, presa şi libertatea de exprimare în Republica Moldova, relaţiile economice, sociale şi culturale dintre cele două maluri de Prut.
(Natalia RÎŞTEI)
