l medicii sunt plătiţi ca pentru o gardă de spital: pe numărul de ore, indiferent de numărul de prezentări
Centrele de permanenţă înfiinţate în judeţ pentru a degreva compartimentele de urgenţă ale spitalelor sunt tot mai rar vizitate. La unele dintre ele, doar câteva persoane trec pra-gul într-o zi pentru un control medical sau tratament. Lipsa unei dotări corespunzătoare sau faptul că nu se eliberează reţete compensate sunt câteva dintre motivele pentru care centrele de permanenţă sunt mai mult goale.
Până în prezent, în judeţ există 20 de centre de permanenţă, acestea fiind înfiinţate din 2011 încoace. Pentru un singur centru de permanenţă Casa de Asigurări de Sănătate decontează în jur de 17.000 lei pe lună, bani cu care medicii şi asistentele sunt plătiţi ca pentru o gardă de spital, pe numărul de ore, indiferent de numărul de prezentări. „Pentru centrele de permanenţă primim bani separat, bani din care se plătesc 5 medici şi asistenţii indiferent de numărul de pacienţi pe care îl au. Rolul lor este, în primul rând, de a degreva Unitatea de Primiri Urgenţe, dar din ceea ce văd pe cifre, nu s-a degrevat. Unele centre de permanenţă chiar au un număr mare de prezentări, altele nu. Acolo unde distanţa până la cel mai apropiat spital este mare, este necesar un centru, de aceea consider că poate ar trebui aleasă mai bine locaţia unui astfel de centru de permanenţă“ a declarat juristul Radu Firăstrău, directorul Casei de Asigurări de Sănătate.
Deşi cei mai mulţi medici care profesează în aceste cabinete spun că nu duc lipsă de pacienţi, datele prezentate de Direcţia de Sănătate demonstrează contrariul.
Mai multe tratamente decât consultaţii
Potrivit reprezentanţilor DSP, datele întocmite pentru luna aprilie arată că în cele 20 de centre de permanenţă din judeţ au fost acordate 4.260 de consultaţii şi făcute 9.423 de tratamente. Dacă împărţim consultaţiile efectuate la numărul de zile, reiese că unele cabinete sunt mai mult goale, mai ales la capitolul consultaţii. Printre acestea se află centrul de permanenţă din Poienari care a înregistrat pe parcursul unei luni 272 de consultaţii şi tratamente efectuate, adică într-o zi cel mult nouă pacienţi beneficiază de aceste servicii, dintre care doar trei sau patru pentru consultaţii. La fel şi la centrul de permanenţă din cartierul Speranţa, unde 290 de persoane au avut nevoie de un consult medical sau de un tratament; tot atâtea şi la centrul de permanenţă din Bicaz. Dacă ţinem cont de ce spun medicii, că cei mai mulţi pacienţi calcă pragul acestor cabinete pentru consultaţii în weekend, reiese că sunt zile când niciun om nu intră pentru o consultaţie.
Pe de altă parte, la centrul de permanenţă din cartierul Precista au fost oferite 955 de consultaţii, iar la centrul din Mărăţei – 754 de astfel de servicii medicale.
Medicii de familie din centre asigură asistenţa medicală în afecţiunile acute şi urgenţele medico-chirurgicale, în li-mitele competenţei medicului de familie dar şi a posi-bilităţilor tehnice. Aici se dau trimiteri către alte specialităţi, se fac tratamente de urgenţă şi se eliberează adeverinţe pe baza cărora medicul de familie va prescrie apoi reţete. Pe scurt, centrele ar trebui să preia o parte din cazurile care aglomerează spitalele.
(Maria NISTOR)
Dragilor, in orice domeniu de activitate toata lumea este fericita cand electricienii si pompierii nu au de lucru si, totusi, sunt platiti cu salariul normal. Ce vreti de la medicii din centrele de permanenta? Sa bata oamenii pe strada ca sa aiba grad de ocupare in timpul garzilor, tratandu-i?