Ceahlăul – muntele fără stăpân

l deşi traseele sunt pline de gunoi, iar turiştii fac focuri şi taie jnepeni, Administraţia a dat patru amenzi în 2015

Muntele Ceahlău devine din ce în ce mai accesibil pentru „turiştii“ care nu au respect pentru natură. Vara care tocmai s-a încheiat a scos la iveală o serie de acţiuni care nu au legătură cu ceea ce ar trebui să se petreacă într-un areal protejat prin lege şi administrat de un serviciu special, plătit din bani publici.

Pornind de la postările de pe bloguri personale sau conturi de Facebook, relatările unor aşa zişi turişti arată că respectul pentru munte a scăzut simţitor în ultimii ani.

Cel puţin în privinţa culegătorilor de fructe sălbatice, sezonul 2015 a demonstrat că e o afacere să duci oamenii la cules. Dacă în vara anului trecut au existat persoane care au cules afine de pe Ocolaşul Mare (zonă de protecţie strictă), iar jandarmii au mai dat şi amenzi în unele cazuri, în sezonul 2015 la afine, în Ceahlău, s-a venit cu microbuzul plin de culegători, în fiecare zi, timp de aproape două săptămâni, s-au cules toate fructele din masiv. Unii turişti povestesc că au fost zile în care au fost văzute şi câte 40 de persoane cu găleţi şi piepteni speciali care au fost aduse în masiv pentru a culege afine sălbatice. Şi au cules tot fără a fi remarcaţi de angajaţii Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău.

În perioada cu pricina, Administraţia Parcului se ocupa de simpozioane, porţi deschise şi inaugurări de puncte de informare.

Din fotografiile primite de la cititori, culese de pe diferite site-uri de iubitori de natură, sau dintre cele făcute de reporterul Realitatea la faţa locului se poate observa că situaţia a degenerat cumplit faţă de anii trecuţi. Traseele mai circulate (Jgheabul cu Hotar, Lutu Roşu, Poiana Maicilor) sunt presărate cu gunoaie, locurile de depozitare amenajate revarsă de deşeuri, iar rangerii administraţiei sunt de găsit doar în bazele din Izvorul Muntelui sau Durău.

Tot vara asta, după mulţi ani, au reapărut şi focurile aprinse de turişti în inima muntelui. În special în zona de campare de lângă Cabana Dochia au fost fotografiate, seară de seară, focuri deschise în campare. „Cu ce crezi că se face focul? Cu jnepeni tăiaţi de pe lângă corturi, că doar nu şi-au adus lemne de acasă“, ne-a explicat unul dintre oamenii de munte adevăraţi.

Patru amenzi în 2015 de la Administraţia Parcului

Deşi în urma discuţiei cu directorul Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău, Cătălin Gavrilescu, acesta a promis că va trimite o informare cu activităţile desfăşurate de structura respectivă pe partea de protecţie a mediului, am primit un „articol“ în care se fac fel de fel de referiri la lipsa de educaţie a turiştilor.

Titi Andraş, şeful pazei din cadrul direcţiei, autorul informării, spune că „numărul turiştilor care urcă potecile Ceahlăului este în continuă creştere cu fiecare an, ceea ce implică creşterea impactului antropic asupra ariei naturale protejate din Parcul Naţional Ceahlău şi, implicit, dificultăţi sporite în activitatea Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău“.

„Referindu-ne la evoluţia ultimilor ani, menţionăm că dacă în anul 2007 s-a înregistrat un număr de 27.979 turişti care au achitat taxa de acces în parc, în anul 2014 numărul acestora a fost de 34.111, iar în anul în curs, până la data de 31 august au urcat muntele, deja, un număr de 30.329 persoane, cu un maxim de 12.097 persoane în luna august“, şi aici se încheie datele exacte oferite de administratorii parcului.

După alte câteva referiri la „zestrea de folclor suburban“ a turiştilor aflăm că în 2015, s-au acordat patru amenzi: „o amendă pentru abandonare deşeuri, trei amenzi şi un avertisment scris pentru pătrunderea în zone unde accesul este interzis şi o amendă pentru apriderea focului cu vatră pe sol“. Cât de mari au fost amenzile nu mai menţionează deşi la toate intrările în masiv sunt vopsite plăcuţe de metal pe care se menţionează că faptele respective se pedepsesc cu cu amezi de la 3.000 la 6.000 de lei.

Constantin Andraş spune că e greu să dea amenzi şi oferă şi un exemplu: „În data de 29 august, la poarta de acces în parc de la Confluenţa Bistrelor ocupanţii unui automobil, culegători de fructe de pădure, au refuzat să se legitimeze şi au părăsit parcul în mare viteză, rangerii fiind nevoiţi să contacteze Poliţia, singura în măsură să-i oprescă în trafic“.

Nu spune dacă au primit vreo amendă, avertisment, dar remarcă faptul că au fost bătuţi de ghinion: „Şi pentru a confirma încă o dată faptul că încălcarea regulilor parcului aduce ghinion, unul din cauciucurile automobilului contravenienţilor a făcut explozie înainte de a ajunge în locul unde erau aşteptaţi de echipajul de poliţie din Bicazu Ardelean“.

Acţiuni de ecologizare ioc

În cadrul Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău sunt angajate 17 persoane, dotate cu maşini, ATV-uri şi alte echipamente necesare activităţii de ecologizare. Cu toate acestea, adevărul crud este că acţiunile de ecologizare din masiv au ajuns să fie făcute exclusiv de ONG-uri diverse, copii de şcoală sau voluntari. Administraţia Parcului Naţional Ceahlău nu a demarat nicio acţiune de acest gen în ultimii doi ani şi nici nu are în plan aşa ceva.

De la administraţie mai aflăm că mai desfăşoară şi activităţi de educaţie şi conştientizare a turiştilor şi a grupurilor de turişti, cum a fost echipa #priNeamţ, a celor 40 de bloggeri care au participat la promovarea judeţului Neamţ, şi implicit a Parcului Naţional Ceahlău. „De educaţie şi conştientizare au parte şi elevii şcolilor din zona Masivului Ceahlău (Grinţieş, Ceahlău, Borca, Hangu, Pipirig, Bicazu Ardelean etc.), dar şi elevi şi studenţi care vin de la distanţe mai mari (Iaşi, Suceava, Baia Mare, Constanţa). Administraţia parcului a găzduit în perioada 31 august – 2 septembrie şi o echipă de traineri de la Braşov şi administratori de arii protejate din judeţul Covasna, veniţi în excursie de studii. Grădina Botanică din Oslo a cerut ca însoţitor pe biologul parcului pentru a colecta şi reface stocul de seminţe, iar din anul următor, vizitatorii grădinii botanice vor putea admira specii de plante din flora spontană a Ceahlăului“, mai spun cei de la Administraţie. Perfect, dar de administrarea parcului cine se ocupă?

(Alex NECHITA)