Actualul sediu al Centrului Militar Judeţean (CMJ) Neamţ, de pe strada Durăului, va fi demolat în 2025. Decizia a fost luată, luni, de consilierii judeţeni.
Clădirea aparţine Consiliului Judeţean şi a fost dată în folosinţă gratuită CMJ în anul 2021, pentru o perioadă de 20 de ani, iar o parte este utilizată, tot gratuit, de Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere (comodatul încetează în 2025).
Imobilul de pe strada Durăului a fost expertizat în urmă cu vreo trei ani şi este încadrat în clasa a doua de risc seismic, iar cheltuielile de consolidare ar fi prea mari şi nu se justifică. Ce va fi construit pe respectivul teren (foarte bine amplasat), rămâne de văzut.
De aceeaşi soartă ar putea avea parte şi fostul sediu al Casei Judeţene de Pensii, de pe Bulevardul Republicii din Piatra-Neamţ. Clădirea de 615 metri pătraţi este încadrată în clasa I de risc seismic. Imobilul şi terenul aferent au fost trecute din domeniul public al statului, în domeniul public al judeţului, în 2022, Condiţia a fost ca acolo să fie amenajate, cel mai târziu la finalul anului 2025, birouri pentru unele dintre compartimentele de specialitate ale Consiliului Judeţean.
În contrapartidă pentru vechiul sediu, care oricum nu prea mai este folosit, Casa de Pensii a primit, pentru punctul său de lucru de la Roman, două camere la parterul clădirii principale a fostului Club Petrotub, de pe strada Ştefan cel Mare. Cele două camere vor putea fi utilizate gratuit până în 2027.
Apropo de clădirile cu ridicat risc de a se prăbuşi în caz de cutremur, pe listă se află chiar Palatul Administrativ de pe strada Alexandru cel Bun din Piatra-Neamţ – sediul Consiliului Judeţean şi al Prefecturii!
În prima clasă de risc seismic, adică cele mai fragile dintre clădirile expertizate, se află şapte imobile: fostul sediu al Casei Judeţene de Pensii, de pe Bulevardul Republicii din Piatra-Neamţ (clădire pe care, nu cu multe luni în urmă, şi-ar fi dorit-o Consiliul Judeţean ca sediu secundar); pavilionul de dermato-venerice şi oncologie al Spitalului Judeţean (lucrările de reabilitare au fost începute dar abandonate); biserica Mănăstirii Bisericani (cea care ar urma să fie reabilitată printr-un proiect de promovare turistică); un bloc cu trei etaje de pe bulevardul Roman Muşat din Roman; trei case vechi (construite acum mai bine de 100 de ani) de pe strada Ştefan cel Mare din Roman.
În clasa a doua de risc seismic au fost încadrate, pe lângă sediul celor mai importante două instituţii din Neamţ, 14 clădiri. Printre acestea se află Spitalul Vechi, sediul Centrului Militar Judeţean (de pe strada Durăului), Şcolile Normale de pe strada Gavril Galinescu, sediul secundar al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (de pe strada Mihail Sadoveanu), Muzeul de Ştiinţe Naturale de pe strada Petru Rareş – toate din Piatra-Neamţ, precum şi Conacul Cantacuzino din comuna Ştefan cel Mare.
Alte 34 de clădiri – majoritatea blocuri construite în urmă cu mai bine de 60 de ani – sunt în clasa a treia de risc seismic.
Câteva dintre aceste clădiri sunt administrate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului: propriul sediu administrativ (de pe strada Alexandru cel Bun), centrele de îngrijire de pe strada Valea Albă şi clădirile care alcătuiesc Complexul de servicii „Elena Doamna“ – în Piatra-Neamţ, Complexul de servicii „Ozana“ Târgu-Neamţ şi Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Războieni.
(Liviu ILIE)