l el este acuzat că a luat 100.000 de euro de la afaceristul Porumboiu pentru a interveni la ANI să fie declarat incompatibil Culiţă Tărâţă
Tribunalul Bacău a respins, vineri (18 ianuarie) cererea de arestare preventivă a lui Ionel Arsene (preşedintele Consiliului Judeţean), solicitare făcută de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Astfel, după aproape patru ore (cât a durat şedinţa de judecată), instanţa a dispus ca Arsene să fie plasat sub control judiciar, pe o perioadă de 60 de zile. Rămâne de văzut dacă DNA va contesta decizia judecătorilor, caz în care solicitarea DNA va ajunge pe rolul Curţii de Apel Bacău. Vineri, Arsene a fost eliberat din arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bacău.
Denunţul a fost făcut anul trecut
Procurorii au detaliat acuzaţiile care i se aduc lui Arsene specificând că, în urma unui denunţ primit pe 17 mai anul trecut, au început urmărirea penală reţinând că, „în vara anului 2013, în restaurantul (…) din Bucureşti, (…) i-a dat lui Arsene Ionel (în acea perioadă preşedinte PSD Neamţ şi deputat din partea aceleiaşi formaţiuni politice) suma de 100.000 euro pentru ca acesta din urmă să-şi exercite indirect influenţa asupra lui (…), (…) Agenţiei Naţionale de Integritate – ANI, cu scopul de a-l declara incompatibil pe (…) (în acea perioadă (…) şi preşedintele (…) Neamţ)“. Adică afaceristul Porumboiu, prieten bun cu fostul primar de Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, i-a dat (prin intermediul fiului lui Porumboiu) banii lui Arsene, pentru ca acesta să intervină la preşedintele ANI (Horia Georgescu) şi să-l convingă să-l declare incompatibil pe Culiţă Tărâţă – preşedintele Consiliului Judeţean pe vremea aceea, aflat în conflict deschis atât cu fostul aliat Gheorghe Ştefan cât şi cu liderul PSD, Ionel Arsene. DNA mai arată că „banii au fost primiţi pentru a fi înmânaţi prin intermediarii (…) şi (…), lui (…) – persoană asupra căreia suspectul a lăsat să se creadă că are influenţă în mod indirect“.
Neînţelegerile politice
Referatul cu propunere de arestare a lui Arsene conţine şi alte detalii privitor la cum s-a ajuns la acest scandal. Iată ce au notat anchetatorii: „Pe fondul neînţelegerilor politice, atât (…) cât şi Arsene Ionel doreau înlăturarea din funcţia publică a lui (…). În aceste condiţii, între (…) şi Arsene Ionel au avut loc mai multe discuţii atât în municipiul Piatra-Neamţ cât şi în Bucureşti cu privire la modalităţile de atingere a scopului comun, fiind identificată posibilitatea (expusă de Arsene Ionel) ca (…) să fie declarat incompatibil sau în conflict de interese de către Agenţia Naţională de Integritate. În urma discuţiilor purtate între (…) şi Arsene Ionel (la unele discuţii a participat şi (…), persoană care de asemenea urmărea îndepărtarea din funcţiile publice a lui (…), însă interesul acestuia era exclusiv unul de afaceri), în anul 2013, într-un restaurant din Bucureşti, (…) i-a dat lui Arsene Ionel suma de 100.000 de euro. Suma a fost adusă de către fiul lui (…), (…), la cererea celui dintâi. Arsene Ionel a afirmat că suma de bani va fi remisă numitului (…), în acea perioadă (…), persoană care la rândul său urma să remită banii lui (…), pentru ca acesta în calitate de (…) al ANI să constate nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor de către (…)“.
S-au certat de la bani
Cu toate că s-a făcut plata, Tărâţă nu a avut probleme cu ANI, aşa că Porumboiu i-a cerut lui Arsene să-i dea banii înapoi. „Remiterea sumei de bani nu a avut finalitatea urmărită, motiv pentru care în anul 2014 (…) i-a cerut explicaţii lui Arsene Ionel, însă acesta a afirmat că sunt influenţ e politice – din partea numitului (…), preşedinte (…) şi a preşedintelui (…), (…), şi că s-a amânat luarea unei decizii până după alegerile prezidenţiale din 2014, alegeri în care aveau nevoie de susţinerea lui (…). După (…), (…), i-a solicitat fiului său, (…), să-i ceară lui Arsene Ionel restituirea sumei de 100.000 de euro, întrucât scopul pentru care primise această sumă nu fusese atins. Tot la solicitarea lui (…), (…) (persoană din anturajul lui (…) s-a întâlnit cu Arsene Ionel la Aeroportul Otopeni şi i-a transmis acestuia că (…) îi cere restituirea banilor prin fiul său, (…). Urmare a acestui demers, Arsene Ionel i-a restituit lui (…) suma de 20.000 de euro. După ce (…) – (…) a luat legătura cu Arsene Ionel şi i-a solicitat şi diferenţa de bani. Arsene Ionel a motivat că nu are suma de bani în numerar (afirmând că banii primiţi în 2013 au fost daţi mai departe pentru atingerea scopului) dar pentru restituirea unei părţi din suma datorată va face demersuri astfel încât firmei (…), controlată de (…), să-i fie atribuită o lucrare de către Primăria (…), judeţul Neamţ. Din profitul ce urma a fi obţinut, (…) urma să-i dea şi lui (…) o parte, fără a fi stabilită o sumă anume. În anul 2015 (…) era primarul comunei (…) şi o persoană apropiată atât de Arsene Ionel cât şi de (…). Ulterior, între (…) şi (…) au avut loc discuţii în legătură cu suma de bani promisă, însă cel din urmă a motivat că nu a obţinut profit întrucât (…) a subcontractat o parte din lucrări unei firme controlate de Arsene Ionel, firmă care a supraevaluat lucrările“, este precizat în acelaşi referat al DNA.
Filat şi înregistrat până în noiembrie 2017
Anchetatorii au mai arătat că, în perioada iunie – noiembrie 2017, Arsene a fost înregistrat şi filat, ocazie cu care s-a probat că „între (…), (…), (…), (…) şi Arsene Ionel au avut loc mai multe discuţii în legătură cu restituirea «datoriei» de către Arsene Ionel, înţelegerea ilicită dintre (…) şi Arsene Ionel şi provenienţa banilor (…)“. Tot DNA a detaliat cum s-au făcut afaceri cu o primărie din judeţ pentru construirea unei şcoli, astfel încât o parte din banii „sifonaţi“ să ajungă la o firmă controlată de Arsene. „Din verificările efectuate rezultă într-adevăr că Primăria (…) judeţ Neamţ a încheiat cu SC (…) SRL contractul de lucrări nr. (…).2015, având ca obiect «construire şcoală în sat (…), comuna (…), judeţul Neamţ», preţul convenit fiind de 2.118.928,89 lei fără TVA. Prin acte adiţionale succesive, termenul de execuţie a fost prelungit până la data de 26.11.2016. Cu toate acestea, din (…) nu rezultă că lucrările au fost finalizate, nefiind întocmit procesul-verbal de recepţie. Valoarea estimată a contractului a fost de 498.892,69 euro astfel încât autoritatea contractantă a aplicat iniţial procedura de atribuire cerere de ofertă. După publicarea anunţului în SEAP, prin procesulverbal din data de (…).2015, s-a constatat că nu a depus ofertă niciun operator economic. Procedura a fost reluată cu acelaşi rezultat: prin procesul-verbal din data de (…) 2015, s-a constatat că nu a depus ofertă niciun operator economic. În aceste condiţii, autoritatea contractantă avea obligaţia să aplice procedura de negociere, cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare se iniţiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile art. 55, a unui anunţ de participare, prin care se solicită operatorilor economici interesaţi depunerea de candidaturi. În aces caz, anunţul de participare trebuia publicat în SEAP. Cu toate acestea, la data de (…) 2015 Primăria (…) a transmis invitaţii de participare prin fax la trei operatori economici: SC (…) SRL (…), SC (…) SRL Piatra-Neamţ şi SC (…) SRL Piatra- Neamţ. Doar SC (…) SRL a solicitat documentaţia completă şi a depus ofertă în termenul stabilit. Conform raportului procedurii încheiat la data de (…) procedura de achiziţie aplicată a fost achiziţie directă. Prin acelaşi raport s-a declarat câştigătoare oferta SC (…) SRL. Pentru executarea contractului SC (…) SRL a achiziţionat de la SC (…) SRL Târgu- Neamţ, firmă controlată de Arsene Ionel, tâmplărie lemn stratificat în valoare de 150.000 de lei (inclusiv TVA) conform facturii fiscale din data de (…)“. În faţa judecătorilor băcăuani, DNA a arătat că mijloacele de probă analizate anterior se coroborează cu înregistrările depuse la dosar şi, „având în vedere ansamblul probatoriului administrat, concluzionăm că nu este posibilă stabilirea datei şi a locaţiei exacte în care Arsene Ionel a primit suma de bani de la (…), fiind certă primirea sumei de 100.000 euro în anul 2013 într-o locaţie situată pe raza municipiului Bucureşti, iar în aceste condiţii apreciem că stabilirea acestor repere temporale şi spaţiale sunt suficiente pentru tragerea la răspundere penală, în condiţiile existenţei unui probatoriu relevant privind remiterea banilor şi titlul cu care au fot primiţi de Arsene Ionel“. Instanţa a respins cererea de arestare şi a hotărât plasarea sub control judiciar, cu obligarea lui Arsene de a merge periodic la „semnat“, de a nu părăsi ţara şi de a nu lua legătura cu martorii din dosarul care-l vizează. „Am încredereîn conduita magistraţilor“ La scurt timp după ce a fost eliberat, preşedintele CJ a emis următorul comunicat de presă vizavi de acuzaţiile care i se aduc: „Vă mulţumesc că aţi crezut în mine chiar dacă situaţia, sunt convins, v-a fost prezentată deformat. Au fost multe speculaţ ii, multe interpretări care s-au făcut cu privire la dosarul de care sunt vizat. Nu voi sta acum să le demontez, ci voi lăsa justiţia să arate adevărul. Am încredere în conduita magistraţilor, am încredere în capacitatea lor de a judeca cu celeritate acest caz. Nu voi face comentarii cu privire la dosar. Voi demonstra în instanţă datele cu privire la nevinovăţia mea. Vă asigur ca sunt demn de toată afecţiunea şi încrederea pe care mi-aţi arătat-o în aceste zile! Sunt absolut conştient de cât de grea este această situaţie şi nu voi încerca nicio secundă să disimulez sau să minimalizez momentul, dar vă asigur pe toţi că vom merge mai departe, mai fermi şi mai hotărâţi! Nu voi lăsa ca cele întâmplate să-mi afecteze activitatea şi voi munci în continuare cu acelaşi drag pentru Neamţ şi pentru România! Celor care sperau că, prin această acţiune a Procuraturii nu îmi voi continua activitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean, le transmit că nu voi renunţa la exercitarea mandatului pe care nemţenii mi l-au încredinţat. Avem treabă în perioada următoare, avem proiecte de implementat. Sunt sigur că voi toţi îmi veţi fi în continuare alături pentru a ne duce la bun sfârşit toate proiectele promise, deoarece încrederea oamenilor este cea mai de preţ resursă pe care o putem avea! Dumnezeu să ne ajute!“. (Mihai SAVA)