l interviu cu Vasile Asandei, care săptămâna aceasta a câştigat concursul pentru funcţia de director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est
Redactor: Cine este Vasile Asandei?
Vasile Asandei, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est: M-am născut în Crăcăoani, la Cracăul Negru, unde mi-am petrecut şi copilăria. Am absolvit Liceul de Chimie, sunt licenţiat în ştiinţe juridice al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, Facultatea de Drept şi am un masterat în medierea conflictelor în drept, la Universitatea „Titu Maiorescu“ din Bucureşti. O perioadă am lucrat la Polirom Roman, unde am şi locuit, iar în 1998 am revenit la Piatra-Neamţ ca jurist al companiei Altex. De 14 ani lucrez la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. Sunt căsătorit, am doi copii şi locuiesc în Piatra-Neamţ. Sunt un om optimist, îmi place munca în grădină pentru că mă relaxează foarte mult, iar faptul că locuim la casă îmi oferă oportunitatea de a face ce-mi place. Îmi place, de asemenea, să călătoresc, să citesc şi, în mod special, să am grijă de ceilalţi, să interacţionez cu oamenii. Vreau ca pe viitor să mă implic în acte caritabile, asta pe lângă job-ul pe care îl am. Aş spune că mă fascinează să lucrez cu oamenii, să îi înţeleg, să îi sprijin, iar în calitate de manager, să pun în valoare potenţialul lor.
Red.: O perioadă v-aţi implicat şi în viaţa politică. De ce aţi abandonat acest proiect?
V.A.: Am avut o perioadă scurtă de activitate politică, am fost preşedintele Alianţei Pentru România din judeţul Neamţ. Atunci am învăţat că se poate face şi politică de bună ca-litate. În APR eram un grup de tineri entuziaşti care doream să facem ceva în politică. Am constatat totuşi că este dificil să continui pe această cale. Poate că efortul meu ar fi trebuit să fie foarte mare pentru a avea rezultate palpabile. Şi aşa am decis să mă retrag din viaţa politică şi să mă axez pe cariera profesională. În 2001 m-am angajat ca jurist la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, ceea ce a fost atât o provocare, cât şi o plăcere. A trebuit să învăţ foarte multe lucruri, să îmi pun în va-loare cunoştinţele pe care le aveam din experienţa dobândită. Am intrat în contact cu foarte mulţi oameni din străinătate şi aşa am înţeles ce înseamnă spiritul european.
Red.: O nouă experienţă pentru dumnea-voastră…
V.A.: Da, a fost o experienţă, domeniul de activitate al ADR Nord-Est fiind unul nou dar foarte interesant pentru mine ca de altfel şi pentru toţi colegii, şi asta ne-a stimulat. Sunt foarte încântat că Agenţia are un colectiv foarte bun, profesionist, oameni pe care îi apreciez foarte mult şi cu care facem performanţă.
Red.: Vă gândeaţi, în 2001, că s-ar putea să ajungeţi pe această poziţie de director ge-neral al Agenţiei?
V.A.: Nu m-am gândit atunci când m-am angajat la ADR Nord-Est că o să ajung director general, dar nici nu-mi propusesem să ajung pe funcţii înalte şi niciodată nu am făcut acest lucru. Scopul meu a fost întotdeauna să fac o muncă de calitate. Aveam o vorbă în care cred: cea mai importantă funcţie pe care o am este cea de Vasile Asandei. Omul sfinţeşte locul. Dacă îţi faci munca în mod conştiincios, cu pasiune, cu pricepere, cu interes, dacă ştii să gestionezi corect relaţiile cu ceilalţi, ai succes. Funcţia ca atare este o responsabilitate, desi-gur, este şi o onoare, dar pe mine personal nu m-a preocupat şi nu mă preocupă să ajung
într-o funcţie sau alta. De mulţi ani eu îl înlocuiam, atunci când era cazul, pe fostul director general, Constantin Apostol, şi prin urmare, când dumnealui şi-a dat demisia, în mod natural am fost desemnat ca director ge-neral interimar.
„Au fost greşeli
dar nu s-a pus problema de mită, bani, alte foloase“
Red.: Ţinând cont de ceea ce s-a întâmplat cu cei patru colegi ai dumneavoastră, cum a fost afectată imaginea ADR Nord-Est?
V.A.: A fost o întâmplare nefericită, însă imaginea instituţiei nu a fost afectată pentru că cei care lucrează cu noi ne cunosc, astfel că impactul acestei întâmplări asupra instituţiei a fost unul redus. A subliniat mai degrabă dificultatea muncii noastre şi responsabilităţile pe care ni le asumăm. A fost vorba de nişte greşeli în exercitarea unor atribuţii, nu s-a pus problema de mită, bani, alte foloase. Repet, a su-bliniat şi subliniază dificultatea muncii noastre şi răspunderea pe care o avem. Însă impactul a fost asupra celorlalţi colegi pentru care s-a creat o presiune suplimentară. După cum se ştie, noi gestionăm Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Econo-mice“ (POSCCE), Sunt sute de proiecte, sume mari, ceea ce înseamnă responsabilitate. Acum suntem şi într-o perioadă foarte dificilă pentru că trebuie să încheiem programul pe perioada 2007 – 2013 în cursul acestui an şi să începem un nou program, cel pentru perioada 2014 – 2020. De aceea, principala mea preocupare este să diminuez acest impact în interior şi astfel am stabilit un mod de lucru prin care încercăm să eliminăm riscurile, să scădem presiunea asupra deciziilor care trebuie luate la diferite niveluri.
900 de milioane de euro
pentru întreaga regiune
Red.: Spuneaţi că este o perioadă dificilă. La ce vă refereaţi?
V.A.: Este destul de dificil în ceea ce priveşte programul 2014 – 2020 pentru că deja am pornit cu întârziere. Suntem în 2015, în luna martie spre final, iar POR nu este încă aprobat de Comisia Europeană. Sperăm să se întâmple pe la jumătatea anului. Urmează să apară ghidurile, să fie lansate apelurile de proiecte… Am putea spune că au trecut aproape doi ani din perioada curentă de programare în care nu s-a întâmplat nimic, însă vom recupera în perioada următoare. O altă dificultate este legată de faptul că autorităţile locale care sunt beneficiare de fonduri europene sunt implicate în multe proiecte pe programul 2007 – 2013 ce nu au fost finalizate şi necesită în continuare surse de finanţare, iar posibilităţile financiare ale lor sunt relativ reduse. Totuşi, având în vedere că am trecut printr-un exerciţiu, că am căpătat experienţă şi noi şi partenerii noştri vom reuşi să facem lucruri frumoase.
Red.: Ce sumă va fi alocată Regiunii Nord-Est pentru perioada 2014 – 2020?
V.A.: Deocamdată sunt propuneri, vom vedea cum va arăta programul după ce va fi aprobat, dar, ca idee, va fi vorba de o sumă ce depăşeşte 900 de milioane de euro, mai mare cu peste 200 de mi-lioane de euro faţă de perioada 2007 – 2013. Pornim cu speranţă şi încredere că aproape un miliard de euro ne va ajuta să lăsam o amprentă semnificativă asupra regiunii în perioada următoare.
Red.: Ce le recomandaţi celor interesaţi de fondurile europene alocate pentru perioada 2014 – 2020?
V.A.: Le recomand să urmărească ghidurile care vor fi publicate imediat ce programul va fi aprobat, să încerce să aplice cât mai mulţi. Cei care au aplicat în trecut ştiu bine că e un lucru oarecum dificil să implementezi un proiect cu finanţare europeană, dar care dacă e bine făcut aduce şi satisfacţii. Imediat ce ghidurile vor apărea, după ce procedurile vor fi finalizate, îi invit pe toţi să le studiem împreună. Noi oferim informaţii şi sprijin tuturor celor care sunt interesaţi.
„Vom depune eforturi susţinute pentru dezvoltarea regiunii“
Red.: Care a fost gradul de absorbţie a fondurilor europene în perioada 2007 – 2013?
V.A.: Pentru perioada curentă, pe POR suntem deja la circa 70 la sută grad de absorbţie, ceea ce este foarte bine. Dacă nu mă înşel, suntem la cel mai mare nivel din ţară. Sper ca până la finele 2015 să atingem un grad de absorbţie de 85 – 90 la sută, poate chiar mai mult, pentru că acum sunt foarte multe proiecte în derulare. Pentru următorul exerciţiu este greu să spun acum care va fi gradul de absorbţie, dar evident ne dorim să depăşească 95 la sută. Vom facem tot posibilul să se întâmple acest lucru.
Red.: Au fost şi cazuri în care fondurile nu au fost cheltuite în mod corespunzător de către beneficiari?
V.A.: Au fost şi astfel de situaţii, nu multe. Au fost mai multe corecţii financiare aplicate, iar beneficiarii ştiu despre ce vorbesc. Adică
s-au făcut greşeli în materie de achiziţii publice, în principal, şi în alte domenii, care au fost sancţionate prin aplicarea unor corecţii financiare, fiind redusă suma cu un anume procent. E firesc, într-un proces atât de complex şi cu atât de mulţi beneficiari, să apară şi astfel de situaţii. Nu aş putea spune că au fost cazuri voite, autorităţile în drept au cercetat aspectele. Au fost şi situaţii în care a trebuit ca banii să fie returnaţi. Pe ansamblu, însă, acestea sunt doar nişte excepţii, pentru că toată lumea se străduieşte să facă ceea ce trebuie. Oamenii au înţeles că banii europeni sunt foarte atent urmăriţi, chiar dacă pot fi unii tentaţi să ia banii cu scopuri diferite decât cele înscrise în proiect.
Există o opinie că noi avem aici o geantă mare de bani şi dăm cui vrem. Nu e aşa! Banii europeni au două avantaje: sunt nerambursabili şi sprijină o firmă, o instituţie, o comunitate şi disciplinează beneficiarul în realizarea unui proiect. Îl învaţă, îl ajută să facă paşii în aşa fel încât proiectul să fie bine gândit, bine implementat şi să aibă rezultate.
Red.: Deşi sunt alocate sume importante pentru a elimina disparităţile economice şi sociale între regiuni, totuşi Regiunea Nord-Est este cea mai săracă din Europa. Cum comentaţi această situaţie?
V.A.: Regiunea Nord-Est are într-adevăr nivelul cel mai scăzut de dezvoltare la concurenţă cu unele regiuni din Bulgaria, suntem pe ultimele locuri din Europa. Această subdezvoltare vine însă din istoria Moldovei. Banii care au fost investiţi prin POR sau prin alte programe în această perioadă sunt foarte puţini ca impactul lor să fie atât de mare astfel încât să ne situăm pe o poziţie mai înaltă. Infrastructura regiunii, promovarea ei, alte cauze au determinat şi încă determină o infuzie scăzută de capital, aceasta fiind cheia dezvoltării.
Desigur, noi facem demersuri pentru dezvoltarea infrastructurii, dar nu e suficient ceea ce facem pentru că ceilalţi nu stau pe loc, se dezvoltă. Tocmai de aceea vom depune eforturi susţinute pentru ca regiunea noastră să crească, să nu mai fie pe ultimele locuri. În acest sens, preşedinţii consiliilor judeţene au stabilit deja ca împreună să dezvoltăm instrumente de promovare a regiunii, de atragere a investiţiilor.
Red.: Ce presupun aceste instrumente la care faceţi referire?
V.A.: Va fi dezvoltată o structură ce va avea ca activitate promovarea regiunii şi atragerea de investiţii. Vom studia exemple de bune practici din alte ţări din Europa ca să vedem cum trebuie făcută foarte bine această treabă. Apoi avem o colaborare foarte bună cu Ca-mera de Comerţ şi Industrie Neamţ şi cu cea de la nivel naţional. Ne propunem ca împreună să oferim acces nelimitat la informaţii de calitate privind mediul de afaceri, să organizăm evenimente şi să atragem investitori. În acest moment nu există o instituţie regională care să-i ofere unui potenţial investitor cele mai importante informaţii de care are nevoie pentru a putea să-şi facă o idee despre regiunea noastră, despre oportunităţile pe care le oferă şi care o face atractivă. O instituţie care să-l ajute, să-l direcţioneze către cei care ar putea să-l sprijine în demersul lui. Avem lucruri care trebuie puse în valoare, iar dacă stăm şi aşteptăm, nu o să vină nimeni să ne ajute să ne dezvoltăm.
Trebuie să facem un efort susţinut. Este rolul nostru să promovăm potenţialul regiunii şi să atragem investitori.
Red.: Ce le transmiteţi colaboratorilor Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est?
V.A.: Îi asigur de toată disponibilitatea noastră, de dorinţa noastră de a face lucrurile profesionist, temeinic. Îmi doresc să existe preocupare din partea tuturor ca lucrurile să fie bine înţelese, bine tratate, nu cu superficialitate, cu rea intenţie, cu dorinţa de a face spectacol, ci cu dorinţa de a construi temeinic.
(Natalia RÎŞTEI)
