Acasă Economic Salvaţi Turnul IFMA, un simbol al genialului popor român!

Salvaţi Turnul IFMA, un simbol al genialului popor român!

1678
1
DISTRIBUIȚI

Suntem încă sub semnul bucuriei de a fi biruitori împreună cu Hristos Domnul cel înviat.  În aceste zile de grea încercare, sunt fapte care arată că suntem uniţi, solidari, lucizi, în lupta cu un virus ucigaş care a răscolit Europa şi lumea întreagă.

În acest context, am rămas consternaţi, trişti şi neputincioşi în faţa unui act ce ni s-a părut a fi nesăbuit, nedrept şi dureros. Un alt Simbol al istoriei noastre,  pe care nu avem cum să o schimbăm,  este pe cale de a fi distrus, de a fi şters definitiv de pe harta Bucureştiului, a României.

În aceste zile de stare de urgenţă, se demolează turnul IFMA, turnul de testat ascensoare,  cu o înălţime de 114 m, care este cea mai înaltă construcţie industrială din  Bucureşti şi, totodată, cel mai inalt turn pentru testarea ascensoarelor din Europa, care ocupă un onorant loc 5 în ierarhia celor mai înalte clădiri din România.

Dar, înainte de toate, turnul IFMA înseamnă istorie, poate fi considerat un simbol al Bucureştiului şi al industriei româneşti din toate timpurile şi, cu osebire, al industriei noastre recente. Nu trebuie să ascundem adevărul,  este o istorie a neamului, scrisă lucid de milioane de români, este istoria unor fapte şi evenimente înşirate pe axa timpului. Cunoscând istoria,  eroii, tradiția, ne facem mai sociabili, mai altruiști, mai iubitori de om și viață” – spunea Nicolae Iorga.

Văzând cum a fost ciuntit vârful turnului, am simţit o durere în suflet. Dar,  poate, şi o idee salvatoare: acest turn să devină un monument cu adânci semnificaţii în istoria Bucureştiului: Monumentul industriei româneşti. Ar putea fi forţa de expresie a unei naţiuni,  a unei epoci de referinţă, pe care nu o putem şterge, fiind însă obligaţi să nu o uităm, să prezentăm realitatea crudă, tulburătoare, întru cunoaşterea generaţiei de azi şi a celor care vor veni.

Şi dacă vom dori, cu siguranţă, vom avea un inedit şi unic muzeu al industriei noastre. Marile uzine, fabrici şi intreprinderi vor putea renaşte dintr-o nedreaptă cenuşă rămasă pe hectarele de pământ românesc, după demolarea haotică şi/sau înstrăinarea întregului patrimoniu industrial. Pe aceste terenuri au răsărit mall-uri, centre de afaceri, ansambluri rezidenţiale ale marilor investitori transnaţionali. În acest mic muzeu dorim doar nişte fotografii, mici exponate, date tehnice, cărţi, albume, care să ne amintească de Faur, Republica, Semănătoarea,  UMEB, Rocar, Timpuri Noi, IMGB, Electronica, Laromet, Vulcan, Electroaparataj, Tricodava, Electrotehnica, Ventilatorul, IEMI, CPL Pipera, Frigocom, Turbomecanica, Platforma chimică Săvineşti şi multe, multe altele. Pentru că în aceste amintiri sunt bunicii noştri, sunt părinţii noştri,  suntem noi şi este istoria noastră pe care trebuie să ne-o recunoaştem şi s-o acceptăm.

Şi această lecţie de istorie trebuie predată cu onestitate şi curaj copiilor noştri.

OPRIŢI TIMPUL !  NU DEMOLAŢI ISTORIA !

Prin demersul nostru civic şi patriotic, nu ne exprimăm opinia despre formele de organizare socială prin care a trecut Ţara, despre realizările economiei naţionale. Muzeul ar putea fi numai o radiografie a construcţiilor realizate în perioada 1965-1989. A fost mult, a fost puţin? A fost bun, a fost rău?

Nu ne propunem să răspundem noi, ci vizitatorii români şi străini ai acestui inedit monument/muzeu.

Este o şansă pe care nu trebuie să o ratăm! Desigur, au mai fost idei de acest fel. De fiecare dată, ne-am lovit de „lipsa banilor”. Acum, am început să distrugem o clădire de mare valoare, care este, de fapt, un simbol al industriei româneşti. Deci, o avem gratis, este munca noastră, a tuturor, iar noi o distrugem din raţiuni egoiste sau, pur şi simplu, dintr-o eroare de comunicare. În plus, s-ar economisi sume imense pentru demolare.

vezi  FOTO

Priviţi fotografia alăturată ! Turnul se înalţă semeţ, alături de alte simboluri bucureştene: Gara de Nord, Stadionul Giuleşti, Podul Grant. Lângă turn este macaraua, care a fost instalată tocmai pentru a-l demola. Numai că, noi vedem această macara ca fiind simbolul construcţiei blocurilor în care locuim, al construcţiei fabricilor şi uzinelor, al Casei Poporului, chiar simbolul Bucureştiului anilor de până la Revoluţia din 1989, repere emblematice de mândrie.

Aşadar, propunem ca turnul IFMA să rămână ciuntit, aşa cum este acum şi să simbolizeze, cum nu se poate mai bine, demolarea barbară, nechibzuită şi pătimaşă a industriei româneşti. Asocierea turn-macara, poate fi astfel o lucrare de for public, o Agoră mioritică modernă, născută parcă la comanda unui artist plastic, câştigător al unui concurs de realizare a unei opere artistice, care să simbolizeze o epocă, o istorie  pe care unii au numit-o a fi „de aur”, dar care e oricum a noastră, care e prinsă în ADN-ul nostru naţional pentru viitorime, o şcoală a devenirii noastre naţionale.

Noi, Comitetul de acţiune civică semnatar al prezentului apel, ne angajăm să pictăm turnul cu scene reprezentative ale uzinelor dispărute. Avem experienţa cu un artist, întâmplător de fel din Neamţ, care a realizat o lucrare similară în Bucureşti, deci se poate !

Suntem convinşi că Monumentul Industriei Româneşti, ar putea fi un inedit punct de atracţie, o pată de culoare într-un peisaj cenuşiu, un simbol pentru trecători, nostalgici şi turiştii străini ai Capitalei României europene.

El poate fi integrat în orice proiect al investitorului, care a preluat suprafaţa de 25.770 mp, sporind astfel valoarea ansamblului rezidenţial care urmează a fi construit.        

Iar noi, în numele unor ingineri, profesori, sociologi, artişti care au trăit fascinantul film al construcţiilor realizate, îl rugăm pe acest investitor, oricum s-ar numi el, din orice ţară ar fi, să facă el însuşi o istorie a celor aproape 30 de ani de când a cumpărat o foarte mică parte a industriei noastre. Şi dacă investiţia s-a dovedit a fi profitabilă, ne permitem  atunci să îi sugerăm să facă o faptă demnă de respectul nostru: Lăsaţi turnul IFMA ca un simbol al realizărilor industriei româneşti !

Nu demolaţi istoria românilor, a noastră, a acestei ţări !

Gestul nostru ni se pare a fi normal, înălţător, patriotic, rezonant, de nobilă solidaritate în vremuri de restrişte. Propunem ca acest simbol să fie oferit inginerilor români, tuturor celor care au pus umărul la construcţiile edificate în 50 de ani de istorie contemporană. Din profitul realizat de investitor, se pot direcţiona sume importante pentru acest monumentul. Primăria Municipiului Bucureşti şi Guvernul României au mecanismele necesare pentru sprijinirea acestui proiect. Turnul IFMA poate fi inclus în lista monumentelor de importanţă naţională alcătuită de către Ministerul Culturii.

Numai cu raţiune, înţelepciune, entuziasm şi dăruire, vom putea să realizăm, fără costuri, un proiect de excepţie, care, de fapt, este acum, un proiect „la cheie”, gata pentru a fi conservat şi apoi integrat în noua haină dorită de proprietari, sporind astfel valoarea ansamblului rezidenţial cu valoarea mult mai mare de reper edilitar simbolic al oraşului şi al ţării.

Acest Proiect este UNIC !

În revista Clipa, editată de către Fundaţia Naţională „Nişte ţărani”, ctitorită de marele scriitor Dinu Săraru, a fost prezentată, în dec. 2011, o amplă şi pertinentă analiză a „Epocii de aur”, de către marele istoric, acad. Dinu C. Giurescu: „Tot efortul de industrializare a României din sec. XX a fost, în cea mai mare parte, anulat. O atare distrugere a industriei proprii este, după toate probabilităţile, unică în Europa, dacă nu şi în lume. România nu mai are în proprietate nici o unitate industrială”.

Apăraţi valorile, apăraţi simbolurile, apăraţi geniul făurarilor români !

Nu demolaţi Turnul IFMA, dragi prieteni, suntem azi în stare de urgenţă. Nu credem că este nevoie de o ordonanţă de urgenţă. Gândiţi, vă rugăm, o posibilă transpunere în practică a ideii  unor ingineri, profesori, sociologi, care nu vor să dispară un posibil ultim simbol, cu înalte vibraţii de simţire românească. A recunoaşte o greşeală este un act firesc, demn şi responsabil.

Redaţi-ne demnitatea, apăraţi adevăratele valori naţionale !

Turnul IFMA trebuie să se înalţe falnic, cu onoare şi mândrie. Simbolizează distrugerea nemiloasă, ireversibilă, a fabricilor şi uzinelor noastre.

În această „Bătălie pentru Bucureşti”, ultimul soldat  a fost rănit, dar nu poate fi doborât, ucis mişeleşte, fără a asculta vocea românilor. În ceasul al 12-lea: Salvaţi Turnul IFMA, un simbol naţional !

astăzi, 22 aprilie 2020

Comitetul de iniţiativă:

Ing. Sorin MIHĂILESCU – vicepreşedinte al Fundaţiei Naţionale „Nişte ţărani”

Prof. dr. ing. Nicolae NOICA – membru de onoare al Academiei Române

Gl. lt. Olimpiodor ANTONESCU – preşedinte al Asociaţiei „Clubul Generalilor”

Dr. Daniel-Gabriel CUCULEA – sociolog

Dr. Nicolae VICOL – sociolog

Dan URCĂNESCU – profesor

Av. Alina Magdalena TABARCEA

Av. Valentin DEDIU

Ing. Constantin COCENESCU – părintele locomotivelor româneşti

Col. Cristache Gheorghe – istoric

Dr. Cristian SCARLAT – preşedinte al Asociaţiei „Stindard”

Prof. univ. dr. ing. Alexandru MĂRUȚĂ

Ec. Dan NICULESCU – Director Contrast Center

Cornel MIFTODE, Anica LUNCANU şi toată Fundaţia „C.M.IMAGO

https://www.petitieonline.com/salvati_turnul_ifma

https://www.libertatea.ro/stiri/ion-tiriac-a-demolat-cladirile-ifma-va-ridica-un-complex-rezidential-de-lux-cu-birouri-apartamente-si-penthouse-uri-spatioase-2861349

 

 

un Simbol şi anomia capitalului… (I)

Famam multi curant pauci conscienciam !

 

Din izolare vedem afară doar cât ne poate oferi lărgimea ferestrei şi contactul nostru cu lumea este mediat de informaţiile care ne parvin indirect prin ecrane. Tot astfel am aflat de Turnul IFMA din Bucureşti aflat în pragul demolării (uitaţi-vă la plăcuţele de aluminiu de pe lifturile copilăriei noastre). Prieteni buni ne transmit îngrijorarea şi imaginea acestuia muşcat deja în partea superioară de colţii distructivi ai unei mercenare macarale. Destinaţia acestei construcţii a fost strict industrială, a servit pentru a verifica lifturile în fiabilitatea şi rezistenţa lor şi aşa se face că în cutiile noastre ascensoare pe care le folosim zilnic vedem marca IFMA, ceea ce înseamnă că prototipul lor a trecut prin vămuirea… specializată a turnului.

În acest moment, terenul din proximitatea lui aparţine, prin interpuși (sau, așa spune gura târgului) omului de afaceri Ion Ţiriac care nu s-a opus a demolării. Pentru ridicarea ulterioară a unui parc rezidenţial, odată cu dobândirea proprietăţii, domnul Ţiriac a căpătat libertatea decizională. Nimic nu îl poate obliga să renunţe la proiectele sale măcar parţial, poate doar o anume conştientizare asupra caracterului simbolic şi emblematic al masivului din beton şi fiare şi asupra semnificaţiei sale istorice care ar pieri odată cu el.

La cât de rapidă este în genere acţiunea distructivă, în două-trei zile turnul, după cum decurge operațiunea, ar fi un morman inform şi dezolant de moloz şi cerul vast îşi va fi revendicat locul pustiit prin absenţă. Ceţurile şi pâcla tulbure a dimineţilor urbane nu-şi vor găsi limita pentru despletita lor autonomie. Nu este neapărat frumos, nu este suplu, nu are linia elegantă a unui obelisc, nu impresionează estetic, dar ne-a obişnuit cu ţinuta lui rece, interogativă şi demnă între gări. Capitala renunţă uşor la capitole de istorie, şi toată ţara de altfel, e trist. Nu rămânem cu nimic, distrugem tot, facem curăţenie nihilistă total păguboasă pentru memoria noastră. Nu se cade, nu se procedează aşa. Este ispititoare ca imagine o structură rezidenţială de lux, luminoasă, vie, verde – sau ceea ce se va construi pe locul şi în jurul turnului – şi poate părea inadecvată arhitecţilor moderni structura lui masivă. Dar nu este o construcţie monstruoasă pentru că şi-a dovedit utilitatea certă şi este consacrată în peisajul urban bucureştean. Ea trebuie să rămână în picioare chiar dacă în jur ar fi părculeţ de distracţii.

Nu ne putem aşeza în istorie pe temeiuri distructive şi negatorii permanente. Am traversat cincizeci de ani de socialism, doar cincizeci de ani. Din perspectiva istoriei milenare nu e mare lucru acest interval, dar este colosal să dărâmăm totul. Turnul este reprezentativ din perspectiva simbolisticii acelei epoci, este pecete pe cer a unor timpuri cu care nu este nevoie să ne războim cu vrăjmăşie dacă avem minte şi capacitate de valorificare istorică. Să ne amintim că în perioada construcţiei acestui turn, Ion Ţiriac era pe drumul gloriei sale, el însuşi un simbol naţional al reuşitei şi al performanţei, al sportului alb şi, în general, al sportivităţii ca atitudine. Acest lucru îl pretindem şi noi astăzi de la domnia sa: fair-play. Un Simbol nu demolează alt Simbol decât dacă are în germenele fiinţei sale porniri autodistructive.

Dacă astăzi, principiile devenirii ca sportiv ale lui Ion Ţiriac ar fi răsturnate de o viziune nouă şi neconformă, dar la modă, cum ar reacţiona omul şi performerul? În ce fel i-ar tresări sufletul dacă toată viaţa lui ar fi pusă sub semnul îndoielii şi persecuţiei de către urmaşi?

Fosta ordine de stat a fost a noastră oricât de funestă va fi fost ea şi este, deja implacabil, istorie. Nu distrugerea oricărei urme ne va reaşeza pe drumul unei dezvoltări limpezi. Nici viziunea nouă asupra unui loc, schimbarea de peisaj nu are legitimitate dacă nu integrează şi un monument sau simbol al trecutului.

Turnul IFMA este emblematic pentru Bucureşti, şi, de ce nu, pentru România. Chiar dacă astăzi nu-şi dovedeşte utilitatea funcţională şi conformă scopului pentru care a fost înălţat, această construcţie îşi merită nu doar Viaţa, ci şi conservarea asumată. Destinaţia sa poate fi oricând revizuită cu minim de efort şi minimă investiţie: poate deveni muzeu, poate fi el însuşi corp al unei idei artistice, poate servi curiozităţii panoramice a turiştilor, poate căpăta viaţă ca suport expoziţional original.

Cam asta ne aşteptăm noi să se întâmple cu acest simbol al capitalei. Milităm cu tărie ca turnul să rămână în picioare şi afirmăm aceasta dintr-un oraş unde trăim cu plaga unor investiţii care au pus în umbră construcţii de patrimoniu de dragul venalităţii capitaliste răuvoitoare şi prosteşti. Noi suntem păţiţii îndreptăţi şi la o poziţie civică justă.

Veşnica mişcare a lumii şi materiei a dus la închiderea unor porturi la mare. Dar farurile au rămas, singuratici paznici la ţărm. Şi Turnul IFMA poate rămâne în picioare ca străjer al timpurilor, pe muchia lor.

Fundaţia noastră C.M.IMAGO se alătură protestului public iniţiat la Bucureşti şi prin care se încearcă apărarea turnului IFMA. Subscriem argumentelor prietenilor noştri şi ne dorim ca vocea publică să capete putere şi să fie auzită.

Domnule Ion Ţiriac,

primum non nocere ! Prosit !

 

  1. PS. Abia am terminat de redactat acest material şi, deja, ne-a parvenit informaţia că demolarea continuă. Și se va transmite în direct!!! Prea târziu? Nu se mai poate face nimic? Astfel, două Simboluri, un om şi o construcţie, vor fi la pământ! Niciunul nu se va ridica la nivelul a ceea ce au fost în memoria noastră. Viaţă lungă, domnule Ţiriac !

 

 

 

1 COMENTARIU

  1. Frumos comentat și realizat acest scurt rezumat pentru Turnul IFMA de testat ascensoare din zona Gării de Nord cartierele Grivița cu Giulești.Mare dreptate cu Domnul Ion Țiriac pentru vremurile mult apuse cum a fost dumnealui un Simbol pentru sportul alb Tennisul,așa și turnul trebuia să rămână în picioare chiar dacă nu își mai făcea utilitate în industria românească.Să ne fie rușine s-a ales praful de tot ce-a construit N Ceaușescu în aproape 30 ani de socialism 1965-1989,ne cam merităm soarta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.