Acasă Economic Programul național de promovare a învățământului profesional de tip dual dezbătut...

Programul național de promovare a învățământului profesional de tip dual dezbătut la Camera de Comerţ şi Industrie a României

1377
1
DISTRIBUIȚI

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), dl. Mihai Daraban, a deschis pe 1 septembrie 2016 întâlnirea de lucru care a avut ca obiectiv discutarea aspectelor referitoare la Programul național de promovare a învățământului profesional de tip dual.

„Trebuie să avem o idee despre necesităţile economiei. Sunt lucrurile care trebuie să ne preocupe şi cred că persoanele cu putere de decizie din învăţământ trebuie să înţeleagă că această direcţie nenegociabilă de a menţine unele catedre trebuie schimbată pentru că (…) învăţământul românesc a fost deteriorat din interior”, a declarat Preşedintele CCIR.

Dl. Daraban a susţinut că trebuie să privim cu seriozitate nevoile mediului de afaceri şi că trebuie ca „decidentul politic să lucreze alături de mediul de afaceri pentru a îndeplini acest deziderat al forţei calificate de muncă, întrucât se pare că ne apropiem de o criză a forţei de muncă”.

La întrebarea: „Care este implicarea Camerelor de Comerţ şi Industrie în promovarea şi implementarea sistemului de învăţământ de tip dual în România?”, dl. Mihai Apopii, Vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ, a răspuns: „Implicarea Sistemului Cameral este definitorie, având în vedere că Sistemul Cameral este reprezentantul mediului de afaceri şi resursa umană este foarte importantă pentru toate firmele din România, mai ales pentru cele cu capital privat românesc. Camera de Comerţ şi Industrie s-a implicat prin faptul că a reuşit să facă acea consultare publică şi să determine nevoia de calificare reală. Planul de şcolarizare pentru 2016-2017 este impus în solicitarea firmelor. Solicitările lor, pe nevoia lor de forţa de muncă pe următorii 3-5 ani, a impus ce se şcolarizează anul acesta. (…) Camera de Comerţ îşi caută rolul de facilitator între sistemul de învăţământ şi firme. Sunt cazuri în care firmele mari pot să-şi susţină organizarea unor clase profesionale, cazuri în care firme mari, cu capital străin de data aceasta, şi-au înfiinţat propriile centre de formare profesională, dar este şi situaţia firmelor mici, care nu-şi permit acest lucru, şi atunci rolul Camerelor de Comerţ este de a facilita asocierea între firme şi, dacă se va legifera, Camera de Comerţ poate să devină acea entitate independentă care să realizeze evaluarea pe diferite etape de pregătire şi evaluarea finală”. Vicepreşedintele CCIR a subliniat că este îngrijorătoare migraţia externă a forţei de muncă la nivel naţional și că meseriaşii rămaşi în ţară reprezintă o forţă de muncă foarte îmbătrânită. De asemenea, este mai gravă migraţia internă, din sudul României şi din Moldova spre Transilvania, care a făcut paşi importanţi în investiţii și este mai aproape de infrastructura de transport dorită de firmele mari. Astfel, există o presiune asupra firmelor care încearcă să producă în celelalte zone ale țării.
Întrebată care sunt avantajele principale ale învăţământului profesional de tip dual, dna. Gabriela Liliana Petre, Director al Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, a declarat: „Principalele avantaje ale învăţământului de tip dual se referă la trei elemente esenţiale, care sunt preluate din sistemul de tip dual original şi pe care vrem să le introducem în sistemul de învăţământ profesional. Primul se referă la o mai mare implicare şi responsabilitate a operatorilor economici, a angajatorilor, care au parteneriate cu şcolile; acest lucru înseamnă implicarea lor în consiliul de administraţie al şcolilor. Un al doilea element important se referă la susţinerea de către companii a elevilor care urmează învăţământul profesional, iar a treia componentă reprezintă un alt tip de management al procesului de formare a elevilor, în sensul în care activitatea de pregătire profesională a elevilor în practică la companie şi în şcoală se desfăşoară într-o colaborare şi într-un parteneriat mult mai strâns între profesori, maiştrii instructori şi tutorii din întreprinderi. Elevii beneficiază de o pregătire profesională mult mai adaptată nevoilor angajatorilor şi cresc semnificativ şansele de a avea un loc de muncă”. Dna. Petre a declarat că anul viitor vom avea prima serie de absolvenţi de învăţământ dual cu durata studiilor de trei ani şi că astfel vor putea fi cuantificate rezultatele concrete pentru prima generaţie.
 

Absolvenţii învăţământului obligatoriu au posibilitatea de a intra pe piaţa muncii şi, în acelaşi timp, de a continua pregătirea profesională la un nivel superior de calificare.

Învăţământul dual marchează marele avantaj de a se desfăşura pe baza unui contract de muncă, încheiat între agentul economic şi elev.

Organizarea învăţământului profesional de tip dual se face la cererea agenţilor economici care stabilesc durata, conţinutul programelor de pregătire şi modalităţile de certificare a pregătirii profesionale.

Acordurile de asociere între operatorii economici, în vederea formării unei clase pe o anumită calificare profesională, se vor înregistra la sediul Camerelor de Comerţ şi Industrie, care vor deschide un Registru de evidenţă. 

 

Biroul Comunicare Publică

1 COMENTARIU

  1. Nu poti promova ceva ce nu exista – Invatamantaul profesional sau scolile de arte si meserii sunt pe cale de disparitie in Romania. Toti vor sa devina patroni, directori, doctori, avocati, militieni, juristi, notari.

    Extrem de putinele scoli profesionale ramase in viata pregatesc elevi in meserii care peste 10 – 15 ani nu vor mai exista. Ca dovada, astazi este extrem de greu sa gasesti un croitor bun, un cizmar bun, un tamplar bun si asta deoarece cumparam produse extrem de ieftine si proaste calitativ, produse de care ne folosim putin timp, iar in momentul in care intervine uzura le aruncam pentru ca nu renteaza dpv financiar sa le reparam.

    Elevii de la scolile profesionale, in momentul in care desfasoara stagiul de practica in productie, stau si fumeaza pe la coltul gardului, chat-uiesc pe facebook, sau sunt pusi sa faca munca femeii de servicu – dat cu matura, cu mop-ul, golit cosurile de cunoi – sau spala masina unui directoras de pe acolo.

    Din acest motiv in momentul in care apelezi la serviciile unui “meseriash” si incerci sa discuti cu el la un nivel pur tehnic, se uita ala la tine ca la o amenda!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.