l ei fuseseră condamnaţi pentru furt, ultraj, violenţă în familie, trafic de droguri şi tentativă de viol l acestora le-au fost scăzute din pedeapsă câte şase zile pentru fiecare lună de detenţie executată în condiţii improprii
Intrată în vigoare joia trecută (19 octombrie), Legea 169, privitoare la recursul compensatoriu, a pus în libertate 529 de deţinuţi, în prima zi, iar alţi 3.349 vor ieşi din puşcării în perioada imediat următoare. Conform informaţiilor furnizate de comisarul Cristina Crăciun, şef Serviciu Cabinet în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, din totalul condamnaţilor eliberaţi în baza prevede-rilor respectivului act normativ, 22 sunt din judeţul nostru. Ei îşi ispăşeau pedepsele la penitenciarele Iaşi, Jilava şi Bacău. Respectivii ajunseseră în închisoare pentru infracţiuni de conducere sub influenţa alcoolului, furt calificat, ultraj, violenţă în familie, trafic de droguri şi tentativă de viol.
Unul din condamnaţii eli-beraţi este şi romaşcanul Robert B., care se afla în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi. Pe 19 octombrie, când a ieşit din puşcărie, individul le-a reclamat reporterilor condiţiile din închisoare şi a vorbit despre supraaglome-rare. El fusese închis pentru trafic de droguri şi avea de ispăşit cinci ani şi şase luni de detenţie. A executat cinci ani din pedeapsă, pentru că prevederile Legii 169 i-au tăiat restul de o jumătate de an. „Am ieşit acum de pe poarta puşcăriei, cum se numeşte asta, Penitenciarul Iaşi. Condiţiile sunt inumane. Anul trecut, cu revolta, ne-au bătut, ne-au aruncat în ţară fără bagaje fără nimic, ploşnite în cameră, mucegai, igrasie, gândaci, saltele rupte, câte doi – trei inşi în pat, e grozav ce e în penitenciare. E jale ce e aici. Cadrele se comportă rău cu deţinuţii, înjură, normal că ne luăm şi noi în gură cu ei şi ni se fac rapoarte. De vreo un an şi patru luni trebuia să ies afară şi mi s-au dat patru amânări. Azi dimineaţă (19 octombrie – n.r.) de la şeful de secţie am aflat că ies. Foarte bine m-am simţit. Doamne, uite acum mi-a venit şi mie ziua ca să mă eliberez“, a spus romaşcanul la ieşirea din penitenciar.
Amintim că în baza unui ordin al ministerului de resort, respectiv al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pe baza Legii 169 (dată ca urmare a condamnărilor pri-mite de România la CEDO din cauza condiţiilor din puşcării), trebuie eliberaţi deţinuţii care se dovedesc a fi stat în condiţii precare. În această categorie intră şi puşcăriaşii din penitenciarele moderne, dacă acestea nu le oferă fiecăruia câte patru metri pătraţi, cei care au fost încarceraţi în celule prea mici, pline de igrasie ori lipsite de lumină naturală. Toţi aceştia vor avea şase zile scăzute din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate.
În perioada următoare vor fi analizate cazurile altor câteva mii de deţinuţi şi, dacă aceştia întrunesc condiţiile stabilite prin legea recursului compensatoriu, judecătorii îi vor pune în libertate.
Vor condiţii ca la hotel
De la mijlocul săptămânii trecute, s-au schimbat în România condiţiile minime obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească spaţiile de detenţie, graţie unui ordin al ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. Ordinul vine în urma modificării legii executării pedepselor, votată în mai de majoritatea PSD – ALDE şi intrată în vigoare săptămâna trecută.
Pe lista dotărilor care nu pot lipsi din celule apar acum interfonul şi regulatoarele de temperatură şi presiune a apei de la duş, iar camerele trebuie să aibă minimum 2,5 metri înălţime. Ordinul a fost emis pe 17 octombrie şi a fost pu-blicat în Monitorul Oficial a doua zi. Actul – care a abrogat un ordin din 2010, semnat de Alina Bica, pe atunci secretar de stat în Ministerul Justiţiei – cuprinde Normele minime obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească spaţiile de cazare a deţinuţilor şi, prin urmare, este de aşteptat ca acestea să devină referinţă pentru recursul compensatoriu. Cu alte cuvinte, orice abatere de la acestea s-ar putea traduce într-o reducere a pedepselor.
Iată câteva dintre normele stabilite de ministrul Tudorel Toader: grupurile sanitare să fie separate de camerele de deţinere; camerele de deţinere să aibă, în funcţie de regimul de executare şi de amenajare, între una şi patru prize de alimentare cu energie electrică; fiecare cameră să aibă, pe lângă priza TV şi terminalul radio, un sistem de comunicare de tip interfon; camerele de deţinere nou construite sau modernizate să aibă „cel puţin 2,5 metri între podea şi tavan“; saloanele de cazare din penitenciarele-spital nou construite sau modernizate să aibă o capacitate maximă de şase paturi şi o suprafaţă de cel puţin şapte metri pătraţi/ deţinut; fiecare penitenciar să amenajeze „cel puţin o cameră de protecţie destinată cazării individuale a persoanelor vulnerabile“; iluminatul de veghe să nu perturbe somnul deţinuţilor.
Duşuri cu reglarea unghiului de cădere
Totodată, în regim de maximă siguranţă, deţinutul trebuie să stea singur în cameră, iar aceasta să fie dotată cu: registru de căldură, fereastră cu gratii, masă (amplasată la baza ferestrei), scaun, pat, nişă depozitare, cuier, suport TV, priză alimentare energie electrică, priză semnal TV, sistem de comunicare de tip interfon, terminal sistem radioficare, duş (cu posibilitate de reglare a unghiului de cădere, regulator de temperatură şi cantitate a apei şi cu regulator de timp) şi cadă de duş, perdea, chiuvetă (cu aspect satinat, unul sau două robinete şi regulator de timp hidromecanic/ electronic încorporat) şi vas WC-monobloc, oglindă, spaţiu tehnic, uşă metalică cu grilaj şi vizetă cu geam de protecţie. În regim închis sau în arestul preventiv, camerele trebuie să fie de două persoane şi dotate cu acelaşi „mobilier“.
În regim semideschis, camerele trebuie să fie dimensionate pentru zece persoane şi să fie dotate cu: registru de căldură, fereastră cu gratii, zece scaune din plastic, două mese rabatabile pe latura mică (amplasate astfel încât să permită trecerea simultană a două persoane pe intervalul creat între masă şi fereastră), nişă depozitare, cuier, suport TV (care să asigure vizionarea programelor TV concomitent de către toţi deţinuţii), paturi suprapuse, interfon, sistem radioficare, două chiuvete şi două vase WC-monobloc, două oglinzi, două duşuri (cu regulator de temperatură şi cu posibi-litatea de reglare a unghiului de cădere) şi două căzi de duş, perdele, uşă metalică şi spaţiu tehnic. La cele enumerate mai sus, în regimul deschis se adaugă spaţiile de depozitare a obiectelor personale (haine, încălţăminte, ustensile de scris), amenajate într-o încăpere separată de spaţiul destinat odihnei.
(Mihai SAVA)