Ieri dimineaţă, poliţiştii băcăuani ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău – Serviciul de Combatere a Finanţării Terorismului şi Spălării Banilor, împreună cu procurorii DIICOT, au pus în aplicare 33 de mandate de percheziţie domiciliară în judeţul nostru, Braşov, Ilfov şi în municipiul Bucureşti. Descinderile vizează o grupare infracţională axată pe înşelăciuni cu consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor. Conform DIICOT, grupul a fost format în ianuarie la Bucureşti şi, până în prezent, a prejudiciat 70 de firme din întreaga ţară, producători sau distribuitori de diferite mărfuri, cu aproape două milioane de euro.
Boschetari făcuţi patroni
Acţiunile de inducere în eroare a victimelor au avut loc în urma negocierii, încheierii şi derulării unor contracte de vânzare-cumpărare mărfuri, prin transmiterea unor instrumente de plată despre care se cunoştea încă de la completare că nu vor putea fi decontate pentru lipsa disponibilului în cont. Mai exact era vorba despre file cec fără acoperire. Activitatea infracţională a fost minuţios pregătită şi a presupus parcurgerea mai multor etape.
„Într-o primă etapă, membrii grupului ar fi preluat în mod succesiv, prin persoane interpuse, de condiţie socială precară, în scopul înlesnirii comiterii infracţiunii de înşelăciune, trei societăţi comerciale, toate cu istoric financiar-bancar şi comercial pozitiv, cărora le-ar fi încheiat şi asigurări de credit comercial, cu intenţia de a crea o aparenţă de bonitate şi stabilitate financiară, astfel încât furnizorii comerciali să accepte livrarea de mărfuri cu plata la termen.
După preluarea societăţilor, într-o a doua etapă, au fost create conturi de e-mail, prin intermediul cărora au fost lansate cereri de ofertă către diferite persoane juridice, producători sau distribuitori a unei varietăţi de mărfuri şi produse (autovehicule, combustibili, utilaje, uleiuri, vopseluri şi materiale de construcţie, echipamente de protecţie, cherestea, piese auto, aparatură casnică de mică sau mare dimensiune, electronice, telefoane mobile, produse de birotică şi papetărie, produse alimentare şi produse congelate). Pentru a evita întâlnirea cu reprezentanţii furnizorilor şi, implicit, identificarea ulterioară de către organele de urmărire penală, membrii grupului au transmis contractele, facturile sau instrumentele de plată prin intermediul altor persoane, prin poştă sau prin e-mail.
Fiecăruia dintre membrii grupului i-a fost atribuită o calitate şi o identitate falsă în cadrul societăţilor comerciale folosite în circuitul infracţional, fiindu-le interzis în mod expres să acţioneze în afara «zonei de responsabilitate». Aceştia au dobândit cunoştinţe de specialitate în domeniu şi au folosit termeni specifici în discuţiile purtate cu reprezentanţii persoanelor vătămate“, se arată într-un comunicat al DIICOT.
Contracte încheiate şi cu instituţii publice
Pentru fiecare societate comercială utilizată în activitatea infracţională, indivizii au închiriat mai multe depozite intermediare, de obicei în mai multe judeţe, unde mărfurile erau descărcate şi ulterior încărcate şi transportate către diverşi clienţi. Regula era ca marfa să fie livrată direct beneficiarului final, cu excepţia situaţiei în care transportatorul era un apropiat al grupului infracţional.
„Din cercetări, a rezultat faptul că, în a treia etapă, produsele obţinute în mod ilicit ar fi fost valorificate în două moduri: fie au fost vândute, fără documente legale, unor persoane fizice sau juridice la un preţ care reprezenta între 40 şi 50% faţă de valoarea de achiziţie, fie au fost reintroduse, în mod fictiv, în circuitul comercial, prin întocmirea în fals a unor documente financiar-contabile, în numele altor societăţi controlate de grupul infracţional, ascunzându-se provenienţa reală a mărfurilor. În acest sens, o parte dintre produse au fost chiar valorificate prin procedura de ofertare publică, fiind achiziţionate de către instituţii cunoscute din România.
Acţionând în această modalitate, prin crearea circuitului de ascundere a provenienţei mărfurilor obţinute prin înşelăciune, sumele de bani obţinute au dobândit o aparenţă de legitimitate, având în vedere faptul că au fost obţinute în urma unor contracte derulate cu instituţii publice“, mai arată DIICOT în acelaşi comunicat.
(Mihai SAVA)
