l primăriile au cerut 67%, dar au primit doar 43% l ministrul Finanţelor spune că pierderile se vor recupera din excedentul bugetar l pentru a compensa gaura din puşculiţă, unele administraţii vor creşte taxele şi impozitele locale
Plenul Parlamentului a respins, pe 18 decembrie, amendamentul care propunea creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit ce se transferă bugetelor locale, pentru a compensa gaura făcută de diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Ca urmare, Legislativul a aprobat textul iniţial din proiectul de buget (cu 120 voturi „pentru“ şi 106 „împotrivă“) potrivit căruia cotele respective rămân la nivelul de 71,5%, dintre care la primării vor ajunge doar 43%.
„În anul 2018, prin derogare de la prevederile art.32 şi art.33 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se repartizează o cotă de: a) 11,25% la bugetul local al judeţului; b) 43% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 17,25% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/ administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ“, prevede textul adoptat.
Astfel, după nenumărate voci-ferări şi negocieri, primarii au reuşit să majoreze cota ce revine bugetelor locale doar cu puţin peste un procent, deşi acest lucru ar putea aduce unităţile administrativ-teritoriale în colaps financiar.
Amintim că, pe acest subiect, edilii municipiilor din întreaga ţară (fie ei PSD, fie PNL), printre care şi cei din judeţul Neamţ, au declarat în repetate rânduri că nemajorarea văduveşte bugetele locale de milioane bune de lei. La fel şi liderul Asociaţiei Municipiilor din România, Ilie Bolojan, care a arătat că administraţiile locale vor pierde în total 5 mi-liarde de lei anual, prin reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%. „Concluzia este că bugetele primăriilor vor scădea. Mai mult banii nu se vor regăsi la cetăţeni deci nu putem vorbi de o relaxare fiscală. Luând în consideraţie aceste observaţii AMR cere modificarea cotelor din impozitul pe venit alocate autorităţilor publice locale în procent de 100% aşa cum este prevăzut în proiectul codului finanţelor publice locale, elaborat de MFP, cât şi în Programul de Guvernare: din procentul de 100%, să fie alocat 67% direct primăriilor“, preciza Bolojan înainte de votul dat de parlamentari.
Ministrul ridică în slăvi excedentul
Luat la întrebări pe acest subiect, ministrul Finanţelor a amintit despre o creştere a excedentului bugetar, care face insesizabilă pierderea suferită de primării prin reducerea impozitului pe venit. „Propunerea noastră vine în ideea în care pe baza simulărilor, marea majoritate a UAT-urilor vor avea de câştigat şi sunt avantajate, în ideea faptului că excedentul a crescut la nivelul autorităţilor locale cu câteva miliarde de la an la an, şi vreau să menţionez că doar în 2017 a crescut cu 2 miliarde şi înseamnă 13 miliarde care practic stau blocate şi nu produc niciun leu, nici măcar dobânzi, iar aceşti bani ar fi trebuit să se găsească în economie. Nu putem să acceptăm ca de la an la an excedentul autorităţilor locale să crească, iar acest excedent este construit şi pe sume de la bugetul de stat, care nu au fost cheltuite până la finele anului. Deci avem 13 miliarde de lei neutilizate şi vrem să venim şi cu alţi bani pe care să-i alocăm, cu acelaşi risc de a fi neutilizaţi“, a spus Ionuţ Mişa.
La Piatra-Neamţ cresc taxele locale
În urmă cu câteva zile primarul de Piatra-Neamţ, Dragoş Chitic, anunţa că „pentru municipiul reşedinţă de judeţ (n.r. – reducerea impozitului pe venit) înseamnă aproape 20 de milioane de lei mai puţin într-un an, adică aproape tot bugetul de întreţinere a oraşului“ şi, dacă nu se vor lua măsuri compensatorii, administraţia locală este nevoită să majoreze taxele şi impozitele percepute de la populaţie în anul 2018. De altfel, în şedinţa Consiliului Local programată pentru joi, 21 decembrie, aleşii pietreni urmează să voteze tocmai această creştere, care nu e deloc în favoarea cetăţenilor. „Este vorba despre o majorare în medie cu 10-11%, diferită ca şi cuantum, de la o categorie la alta. De exemplu, creşterea cea mai mare o vor resimţi contribuabilii persoane fizice care deţin în proprietate clădiri nerezidenţiale, precum hale de producţie sau spaţii comerciale. În ceea ce priveşte bonificaţia care se acordă pentru plata anticipată până la data de 31 martie a impozitelor, aceasta nu va mai fi de 10%, ci de 5%“, a precizat secretarul municipiului, Florin Fecic.
Tot pe această temă, inclusiv primarii cu state vechi în PSD îşi exprimă îngrijorarea. Edilul de la Bicaz, Nicolae Sălăgean, preciza pentru Realitatea Media în urmă cu o lună, că „în Programul de guvernare este menţionată majorarea cotei care revine unităţilor admi-nistrativ teritoriale. Ori, clar, dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu e în ordine. Am ajunge să putem asigura doar cheltuielile de funcţionare a primăriei“.
În ceea ce-i priveşte pe primarii mai puţin vocali (sau poate mai puţin interesaţi de mersul lucrurilor în localităţile pe care le conduc) aceştia trăiesc cu speranţa că deciziile luate la Bucureşti nu vor duce la apariţia unor pro-bleme majore în teritoriu, şi aşteaptă să vadă dacă acele compensaţii promise din creşterea excedentului se vor concretiza… sau vor fi, până la urmă, doar praf în ochi.
(Roxana CHIRILĂ)