Redactor: Au trecut câteva luni de când sunteţi primar al comunei Gârcina. Ce aţi reuşit să realizaţi în puţinul timp pe care l-aţi avut la dispoziţie?
Mihai Gontaru, primarul comunei Gârcina: Sunt viceprimar cu atribuţii de primar, iar din 2016, de când am fost ales viceprimar, fac tot ceea ce trebuie ca localitatea noastră să se dezvolte, ca cetăţenii să fie mândri că locuiesc aici, în această comună. De când am atribuţii de primar, mă pot implica şi mai mult în rezolvarea pro-blemelor pe care le are comunitatea noastră. Bineînţeles, toate acestea sunt posibile datorită sprijinului echipei noastre, al viceprimarului Constantin Toma, al consilierilor locali, a aparatului administrativ, care se implică pentru ca localitatea noastră să depăşească toate greutăţile şi să o putem dezvolta. Am reuşit să implementăm câteva proiecte şi, în continuare, muncim pentru altele. Unul dintre proiectele în curs de derulare, de care sunt foarte mulţumit, este cel privind iluminatul public într-o zonă administrată de comuna Gârcina, la ieşire din Piatra-Neamţ pe Calea Romanului, unde, de vreo 7 – 8 ani, s-au construit apro-ximativ 30 de case. Este vorba de zona Frăsinel, în care oamenii au construit în baza unor autorizaţii date iniţial pe extravilan. Planul Urbanistic General este în curs de desfăşurare şi trebuie să-l finalizăm anul acesta. Ne mai trebuie un aviz de la Compania de Drumuri Naţionale şi vom găsi o soluţie în zona respectivă pentru ieşirea la drumul naţional. După lungi încercări şi o colaborare cu doamna consilier Mihaela Sandu, care locuieşte în zonă şi a contribuit la promovarea proiectului, am reuşit să demarăm proiectul prin care să aducem reţeaua de joasă tensiune la Frăsinel. Reţeaua pe medie tensiune a fost adusă de Primăria Girov, cheltuiala fiind suportată de ei, noi urmând să facem o investiţie în va-loare de 200.000 de lei, cu TVA, pentru linia de joasă tensiune şi iluminat stradal. Am reuşit să o prindem în buget, cu ajutorul consilierilor locali. Este cea mai mare realizare a mea de până acum. Proiectul a fost realizat într-un termen scurt în care m-am implicat şi când am fost viceprimar şi acum, când am atribuţii de primar. Vreau să ajut cetăţenii din zonă, să le creez confortul minim, electricitatea fiind cea mai importantă utilitate. Sunt familii cu copii, pentru care este imperioasă electricitatea. Ei acum se chinuie cu panouri solare, cu generatoare, ceea ce este foarte greu. Pe de altă parte, sper ca echipa constructorului să efectueze lucrarea cât mai rapid şi, în aproximativ două luni, proprietarii să-şi poată racorda gospodăriile la reţeaua de curent electric. Acesta este unul dintre cele mai importante proiecte pentru că zona respectivă, Frăsinel, poate să dezvolte comunitatea noastră si să ajungă precum alte comune ca Alexandru cel Bun sau Dumbrava Roşie. Sunt foarte mulţi investitori în zonă care au construit, astfel că şi noi putem să dezvoltăm un nou sat în comună, care să ne aducă venituri la buget prin taxele şi impozitele achitate.
„Vrem să atragem bani în comună pentru investiţii“
Red.: Aţi finalizat proiectul ce prevedea construirea canalizării?
M.G.: Da, am finalizat canalizarea din comuna Gârcina, începută în urmă cu vreo 7 ani, care, din motive diverse, a fost efectuată în etape. Am încheiat procesul verbal de recepţie cu Agenţia Fondului de Mediu, urmând ca, în perioada următoare, să predăm canalizarea companiei ApaServ, pentru a elibera autorizaţiile aferente pentru ca cetăţenii să se poată racorda. În acest fel, ulterior, vor putea să începem asfaltatea ori betonarea drumurilor vicinale. Vorbim, în special, de Gârcina, urmând să reabilităm şi drumurile din satele celelalte. Anul trecut, am depus, în cadrul PNDR II, un proiect care a vizat asfaltarea a aproximativ 7 kilometri de străzi vicinale, în valoare de circa 2 milioane de euro, cu TVA inclus. Anul acesta, dacă o să fie lansat PNDR III, o să depunem doar un singur proiect astfel încât să ne asigurăm că, dacă va fi aprobat, să asfaltăm sau betonăm drumurile vicinale. Am fi dorit să asfaltăm drumurile cu spriji-nul banilor europeni, prin Programul Operaţional Regional, însă fondurile sunt aproape de final. Proiectele trebuiau depuse mai devreme. Nu vrem să cheltuim banii comunităţii pe întocmirea proiectelor care nu vor fi aprobate, astfel că depunem proiecte acolo unde îndeplinim condiţiile, unde avem şanse să obţinem bani. Nu facem proiecte de dragul de a le face, ci vrem să atragem banii în comună pentru investiţii. În ceea ce priveşte drumurile, avem această facilitate, această legătură imediată cu Piatra-Neamţ, pe Valea Viei, un drum pe care, anul acesta, dorim să îl pietruim. Pe parcurs, vrem să colaborăm cu Primăria Piatra-Neamţ, ori poate ne va ajuta Consiliul Judeţean, să reabilităm acest drum care leagă centrul localităţii Gârcina cu munici-piul reşedinţă de judeţ. Această şosea este de importanţă majoră pentru cetăţenii comunei, pentru că ar scurta timpul călătoriei de la Gârcina la Piatra-Neamţ cu aproximativ 5 kilometri. Vom reabilita şi podul din satul Almaş, de la Mănăstirea Almaş, avariat în urma calamităţilor din ultimii ani. Proiectul a fost aprobat şi urmează să-l implementăm în perioada următoare.
„Încercăm să realizăm lucrurile corect şi transparent“
Red.: Ce ne puteţi spune despre şcoala din localitate?
M.G.: Avem un proiect pe care dorim să-l realizăm într-un timp cât mai scurt, ce prevede finalizarea şcolii din Gârcina, respectiv construirea unei săli de sport sau a unui teren de sport. Ne dorim să construim o sală de sport deoarece copiii din localitate fac ora de sport în condiţii improprii, mai ales iarna, când sunt chinuţi într-o sală amenajată special şi, uneori, chiar şi pe holul instituţiei. Şcoala a fost începută în 2008. De atunci au trecut 10 ani şi toate studiile au expirat. Acum, trebuie făcute din nou, pe cheltuiala noastră, tocmai de aceea trebuie să facem o rectificare de buget. Apoi, pe GAL avem un proiect cu fonduri europene pentru achiziţia de utiliaje pentru întreţinerea drumurilor şi deszăpezire, un buldoexcavator şi un tractor. Pentru aceste două proiecte au fost semnate contractele cu o firmă de consultanţă pentru promovarea şi depunerea lor la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. Şcoala este unul dintre proiectele noastre prioritare, cel cu utilajele la fel, drumurile secundare sunt, la fel, prioritare.
Pentru terenul sălii de sport de la Oprişeni, cu ajutorul Consiliului Local, o să achiziţionăm gazon sintetic, fiind singurul care lipseşte şi nu ar fi atât de scump. În rest, avem vestiare, nocturnă, apă, toalete, electricitate. Avem şcoala din Gârcina şi grădiniţa care sunt două clădiri separate, plus şcoala din Cuejdi. În Almaş, şcoala nu mai funcţionează pentru că sunt foarte puţini copii, aşa că, cei care au rămas sunt aduşi la Gârcina. Ne dorim să înfiinţăm şi o creşă, însă va trebui să vedem şi fondurile de care dispunem, dar şi un „After school“. Ar fi binevenite pentru părinţii care lucrează, dar şi pentru copii. Mai avem două proiecte care au fost aprobate, depuse în cadrul PNDR, care vizează reabilitarea şi dotarea grădiniţei din centrul comunei.
Red.: Cum vă descurcaţi cu banii?
M.G.: Banii sunt puţini, impozitul a scăzut, încasările sunt mai mici. Însă, noi încercăm să realizăm lucrurile esenţiale pentru cetăţeni şi toate achiziţiile le facem pe SICAP, corect şi transparent.
Red.: Când veţi reabilita Căminul Cultural din comună?
M.G.: Pentru Căminul Cultural, anul trecut am depus un proiect la AFIR. Cei de acolo au venit în vizită, în luna ianuarie, şi urmează să semnăm contractul. Este vorba de o finanţare în valoare de 400.000 de euro cu care o să reabilităm, în totalitate, Căminul Cultural. Îl vom amenaja pentru spectacolele pe care le susţin copiii, tinerii, pentru datinile şi obiceiurile pe care le avem în zonă, în special cele de iarnă pentru că vrem să păstrăm tradiţiile şi să le ducem mai departe.
Red.: Presupun că întreaga comunitate are mari aşteptări de la dumneavoastră…
M.G.: Aşa este! Comunitatea are mari aşteptări de la mine. Este muncă foarte multă, de dimineaţa şi până seara. Munca de primar nu se opreşte la primărie, ci continuă şi după program. Tocmai de aceea, dăm zor la treabă, întocmim proiectele pe care ni le-am propus în aşa fel încât ele să fie eligibile, să poată fi aprobate, iar noi să putem obţine finanţări pentru investiţiile pe care ni le dorim. Muncim cu toţii, în special în această perioadă, pentru ca mai târziu să putem să ne bucurăm de rodul muncii noastre. Am mai distribuit din sarcini în cadrul aparatului administrativ, aşa încât toţi salariaţii să fie eficienţi. Avem o echipă bună, muncitoare, performantă, care lucrează doar în folosul comunităţii, aşa cum este firesc să fie. Noi am rămas un pic în urmă, din cauza pro-blemelor care au fost, însă sperăm să recuperăm repede. Vrem lucruri trainice astfel că trebuie să depunem eforturile necesare.
„Nu vreau fast, vreau ca oamenii să aibă condiţii bune“
Red.: Aveţi în comună unul dintre cele mai frumoase locuri din judeţ şi din ţară – Lacul Cuejdel. Reuşeste să atragă turişti în localitatea Gârcina, alături de celelalte obiective turistice?
M.G.: Avem Lacul Cuejdel, care se află pe teritoriul administrativ al comunei, dar se află în custodia Ocolului Silvic Gârcina, declarat arie protejată din anul 2004. Ar trebui mai mult promovat pentru că este o atracţie turistică deosebită, o zonă foarte frumoasă. Bineînţeles că cei de la Ocolul Silvic Gârcina păzesc zona, turiştii nu au voie să intre în grupuri decât supravegheaţi. Ar trebuie să facem o bază de campare. Avem o păşune în zona respectivă pe care am putea să amenajăm această bază, chiar dacă este la trei kilometri distanţă de Lacul Cuejdel, dar, aşa cum spuneam, întreaga zonă este foarte frumoasă. O să facem tot posibilul să fie promovată mult mai intens, să atragem turişti odată cu finalizarea proiectelor pe care ni le-am propus. Pentru că dacă avem o intrastructură bună şi turiştii îşi vor face simţită prezenţa. Avem o comună foarte frumoasă, cu peisaje superbe. Vrem turism, dar nu suntem nici organizaţi la nivel de găzduire. Avem trei pensiuni în toată localitatea. Avem multe lucruri de oferit, însă trebuie să avem şi locuri de cazare. Nu avem căi de acces foarte bune, nu avem un drum european care să ne aducă turişti în zonă. Sunt diferite probleme care împiedică dezvoltarea turismului în comuna Gârcina. Vrem să organizăm o serie de manifestări de anvergură, tocmai cu scopul de a promova localitatea noastră. Trebuie să menţionez faptul că ne-am înfrăţit cu o localitate din Franţa, iar în luna septembrie vom avea oaspeţi. Noi am fost în Franţa anul trecut, iar acum e rândul lor să vină la noi. Trebuie să ne organizăm în aşa fel încât să lăsăm o impresie bună, să fim adevărate gazde, să le arătăm tradiţiile noastre, împrejurimile. Tema lor va fi şi una de investiţii, astfel că este posibil ca un investitor din Franţa să fie interesat de zona noastră şi să deschisă o afacere.
Red.: Ce alte manifestări veţi mai organiza în localitate, în decursul anului?
M.G.: Am sărbătorit deja „Zilele Melchisedesc Ştefănescu“, cea mai cunoscută personalitatea a comunei Gârcina, fost prim-ministru al României care s-a născut aici, fost episcop al Romanului. Continuăm tradiţia începută de fostul primar, pentru că trebuie să ne cinstim personalităţile. În schimb, nu vom mai organiza „Ziua comunei“, nu pentru că nu sunt fonduri, ci pentru că avem cu totul alte priorităţi. Aş prefera să pietruim un drum, să facem altceva cu banii pe care i-am cheltui cu această serbare. Nu vreau fast, vreau ca oamenii să aibă drumuri bune pe care să circule, să aibă condiţii, pentru că ei plătesc taxe şi impozite şi au aşteptări, iar noi trebuie să acţionăm pe măsură. Eu cred că aşa este cel mai bine.
Red.: Aţi reuşit să recuperaţi o parte din păşunea comunală?
M.G.: Da, am reuşit şi este unul dintre cele mai importante lucruri. Am recuperat cele 16,5 hectare de păşune de la Frăsinel. Suprafaţa aceasta a fost închiriată, au fost încheiate contracte de arendă pe suprafeţe de un hectar pentru realizarea unui proiect turistic în zonă. Persoanele care au încheiat contractele erau obligate ca, în termen de 3 ani, să realizeze investiţia, altfel nu mai era valabilă concesiunea. Mai erau şase contracte pe care le-am reziliat, iar cele 16,5 hectare pe care le-am recuperat le-am concesionat unui crescător de animale din comună. Sunt persoane tinere care s-au întors din străinătate, au investit în localitate într-o linie de producţie şi mă bucur că putem să-i sprijinim. Este un lucru cu care mă mândresc; îmi pare bine că am reuşit să-i dăm terenului o destinaţie. Altfel, era lăsat de izbelişte pentru că nu-l folosea nimeni.
(Natalia RÎŞTEI)
