l Manager de spital: „În condiţiile în care ştim cum funcţionăm, unele spitale având un grad de funcţionare pe muchie de cuţit, avem 0,3% infecţii nosocomiale. De 10 ori mai puţin decât spitalele din vest“
Spitalele din România trăiesc într-o minciună care pune în pericol vieţile pacienţilor şi care, din păcate, se perpetuează an de an. Este vorba despre raportările infecţiilor nosocomiale. Acele infecţii intraspitaliceşti, ce au fost numite, generic, infecţii asociate asistenţei me-dicale. După centralizarea datelor legate de acest aspect, pe anul 2016, reiese că pacientul nu este pus deloc în pericol de posibilitatea contactării vreunei infecţii atât timp cât este tratat în spitalele judeţului Neamţ. În acest sens, stau mărturie cifrele de anul trecut – care arată că au fost depistate 186 de cazuri de infecţii, din care 98 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ, 60 la Spitalul Municipal de Urgenţă Roman, 10 la Spitalul Orăşenesc Târgu-Neamţ, 2 la Spitalul de Psihiatrie „Sf. Nicolae“ Roman, 14 la Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani şi 2 la Spitalul Orăşenesc Bicaz. Raportările sunt departe de a arăta realitatea. Ma-nagerul SJU Piatra-Neamţ, Liviu Negelschi, nu este străin de aceste cutume. „Ca raportare, Spitalul judeţean este la nivelul celorlalte spitale, 0,28 – 0,3%, undeva în această zonă. În opinia mea, discutând şi cu ceilalţi directori de spitale, în special cu spitalul de la Moineşti, spitalul de la Suceava, astăzi, în România, există o subdeclarare a infecţiilor asociate actului medical, care este generată de o cutumă greu de stabilit în timp ca origine. Cert este că la nivel european discutăm de 3-4%, ori noi, în condiţiile în care ştim cum funcţionăm, unele spitale având un grad de funcţionare pe muchie de cuţit, avem 0,3% infecţii nosocomiale. De 10 ori mai puţin decât spitalele din vest“, a precizat Negelschi. Teama, aşa cum susţine managerul spitalului, vizavi de declararea unei situaţii conforme cu realitatea, vine şi din faptul că la constatarea unei raportări peste medie un spital riscă supracontroale şi decizii radicale. „În situaţia în care unul dintre spitale ar raporta 1%, spre exemplu, prima reacţie a celor îndreptăţiţi ar fi de a controla unitatea respectivă, în loc de a vedea dacă într-adevăr raportarea tinde să ajungă spre realitatea de raportat sau este o raportare eronată. Raportările se fac luând de bază anumite criterii. Eu cred că aceste criterii sunt cele care determină subraportarea. Cred că ar trebui schimbate criteriile pe baza cărora se raportează în aşa fel încât criteriile să reflecte realitatea“, a mai spus Negelschi. Epidemiologii, pe de altă parte, sunt de părere că atât timp cât raportările nu se fac cum trebuie nu se pot aplica măsuri eficiente pentru a reduce numărul de infecţii.
(T. MARIAN)