l Ion Ferenţ, din comuna Tarcău, fost locotenent în rezervă, a fost acuzat că a împuşcat mai mulţi oameni la Re-voluţie l în cele din urmă, Curtea Supremă l-a achitat, considerând că a acţionat fiind în legitimă apărare
Arhivele Tribunalului Militar păstrează zeci de documente legate de Revoluţia din 1989, acte în care apar, printre mulţi alţii, şi cetăţeni din judeţul nostru. Unul dintre aceştia este Ion Ferenţ, un bărbat în vârstă de 57 de ani, din comuna Tarcău, care în decembrie ‘89 era locotenent la Miliţia Caransebeş, un municipiu aflat la vreo sută de kilometri de Timişoara – polul sângeros al revoltei care a dus la răsturnarea regimului ceauşist.
Munteanul este unul din cei 11 miliţieni care, după Revoluţie, a fost arestat preventiv şi judecat pentru tentativă de genocid, fiindcă a tras în manifestanţi, ducând la moartea unei persoane şi rănirea gravă a altor 12, printre care şi doi minori.
Procesul a durat ceva timp şi, în cele din urmă, s-a finalizat cu achitarea inculpaţilor, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pe motiv că învinuiţii au acţionat în legitimă apărare. Aflaţi din rândurile următoare povestea fostului miliţian, aşa cum reiese din rechizitoriul întocmit, acum 15 ani, de procurorul Petru Izdrescu, de la Parchetul Militar Timişoara.
Manifestaţia
Începând cu ziua de 16.12.1989, timişorenii au declanşat ofensiva împotriva dictaturii, exemplu urmat spontan şi de populaţia din Caransebeş. Astfel, pe 21 decembrie ‘89, mai mulţi localnici s-au deplasat în faţa fostului Consiliu Popular, unde au strigat lozinci, cerând totodată revendicări politice şi sociale, printre care şi eliberarea a patru persoane, ce fuseseră condamnate la închisoare pe diverse motive, dar în realitate, pentru că manifestaseră împotriva ceauşeştilor şi îndemnaseră la revoltă.
„Această stare de spirit a cetăţenilor a fost cunoscută de comandantul fostei Miliţii cpt. (r) Roseti Gheorghe, care s-a deplasat de la sediul fostului Consiliu Popular unde avea loc manifestaţia, la sediul Miliţiei, dând ordin de înarmare cu puşti şi pistoale mitralieră a lucrătorilor din subordinea sa, în dispreţul însăşi a legii de organizare a Miliţiei, care statuează că acest organ are menirea de a apăra viaţa, libertatea şi demnitatea persoanelor şi nu de a acţiona cu arma în mână împotriva solicitărilor legitime ale populaţiei, făcute în mod paşnic“, se indică în rechizitoriu.
După-amiază, şeful Milieţei şi alţi doi lucrători s-au întâlnit cu fostul prim-secretar al Comitetului Judeţean Caraş-Severin, căruia i-a povestit ce se întâmpla. Prim-secretarul a mers apoi la faţa locului, a vorbit cu manifestanţii şi a ordonat eliberarea celor patru arestaţi care vizau nemulţumirile protestatarilor.
„În acest timp, conform ordinului inculpatului Roseti Gheorghe, ofiţerii şi subofiţerii din subordinea sa erau pregătiţi să intre în dispozitiv, după cum urmează: inculpat lt. maj. (r) Bratu Sorin urma să ocupe dispozitivul din biroul comandantului, inculpatul lt. maj. (r) Ploştinaru Vasile, în secretariatul şi holul de intrare de la biroul comandantului, cpt. Stan Mircea în biroul evidenţei populaţiei, la parterul clădirii. La etaj, în birourile Securităţii urmau să ocupe poziţie de tragere inculpatul lt. maj. (r) Horga Liviu, inculpatul lt. (r) Marcu Mihai avea misiunea de a supraveghea arestul, lucru pe care nu l-a respectat prin aceea că a ocupat poziţie de tragere într-unul din birourile Securităţii de la etaj, cu vedere spre stradă. În perimetrul de la poartă, trebuiau să ocupe poziţii de tragere inculpaţii plt. maj. (r) Margine Ion, serg. maj. (r) Miron Ion care în aceeaşi zi era şi ofiţer de serviciu, lt. maj. (r) Ferenţ Ion, plt. (r) Negri Dumitru, lt. (r) Pădeanu Paul, serg. maj. (r) Ihnatiuc Vasile. În acelaşi dispozitiv urma să stea şi cpt. (r) Roseti Gheorghe“, arată anchetatorii.
Victimele
Cu toţii s-au înarmat, luând, la întâmplare, pistoale şi puşti mitralieră, plus fiecare câtă muniţie a vrut, după cum a declarat la anchetă Ferenţ. Când au ajuns manifestanţii în faţa sediului Miliţiei, Ferenţ şi alţi lucrători s-au postat în linie de trăgători, avându-l în faţă pe şeful lor, îmbrăcat civil. Văzându-i înarmaţi, manifestanţii au început să arunce în ei cu pietre, miliţenii s-au retras în sediu, trăgând câteva focuri de armă, după care, specifică procurorii, „din spatele porţii metalice, inculpaţii au tras din nou, în rafale scurte, gloanţele penetrând prin poartă“.
Deşi, telefonic, s-a primit ordin de încetare a focului, „acesta nu a fost executat de lucrători de Miliţie care au continuat să tragă şi, pentru moment, manifestanţii s-au îndepărtat de clădire, însă focurile de armă, fiind executate la întâmplare, au determinat apariţia victimelor în rîndurile manifestanţilor“, susţine aceeaşi sursă.
Primele victime au fost un bărbat împuşcat mortal în cap şi alţi 12, printre care şi doi adolescenţi (fată şi băiat) de 15 şi 17 ani răniţi. Ca să blocheze tirul, manifestanţii au adus o automacara în faţa porţii Miliţiei, însă şi asupra acesteia s-a tras la foc automat, ducând la rănirea altui bărbat. Printre cei care au încercat suprimarea şoferului automacaralei era şi Ion Ferenţ, după cum precizează anchetatorii.
Spre seară, „toţi lucrătorii de Miliţie, inclusiv comandantul, au părăsit unitatea, luând o parte din armamentul pe care l-au predat ulterior la unităţile militare, unde s-au retras, iar după părăsirea clădirii, demonstranţii au pătruns în interior, devastând birourile şi apoi incendiind-o în totalitate“, mai este specificat în actul de acuzare.
Achitarea
Procesul celor care au tras în manifestanţi a început în 1990, a durat mai mulţi ani şi, în final, la ÎCCJ, s-a finalizat cu achitarea acestora.
Iată motivarea instanţei: „Din probele adminsitrate în cauză a reieşit că grupul violent de persoane care a atacat sediul Miliţiei urmărea distrugerea acestuia şi suprimarea vieţii celor aflaţi în incintă. Aceste persoane s-au desprins din masa demonstranţilor, căutând să profite de izbucnirea populară împotriva dictaturii, pentru a-şi rezolva disputele personale cu lucrătorii de Miliţie care anterior îi anchetaseră pe ei sau rude ale lor. De aceea, grupul de persoane menţionat a atacat sediul Miliţiei, căutând să distrugă şi să omoare pe cei aflaţi în interior. În faţa atacului violent, inculpaţii au ripostat, trăgând foc de avertisment, împrejurare în care gloanţele, prin ricoşare, au rănit mai multe persoane. Ca atare, declanşarea focului s-a făcut în legitimă apărare, în condiţiile arti. 44 Cod Penal, astfel încât, în sarcina inculpaţilor nu pot fi reţinute fapte imputabile“.
(Mihai SAVA)