După cum era de aşteptat, Guvernul României a fost obligat de Curtea de Apel Bucureşti să organizeze alegeri în toate localităţile şi judeţele în care au încetat, din diferite motive, mandatele unor primari şi ale unor preşedinţi de consilii judeţene. Guvernul poate ataca decizia, dar în spate mai există ale două decizii similare care demonstrează că Executivul României nu dă doi bani pe lege.
Pe lista instituţiilor la care guvernul trebuia să anunţe organizarea de alegeri încă de la începutul acestui an se numără şi Consiliul Judeţean Neamţ şi Primăria Girov.
Cel puţin în cazul Consiliului Judeţean, după decesul fostului preşedinte Culiţă Tărâţă, Prefectura Neamţ a trimis actele spre Guvern în vederea organizării de alegeri încă din noiembrie 2014, dar până la această dată nu a fost emis niciun act în acest sens.
Mai mult, Autoritatea Electorală Permanentă a avertizat guvernul că ultima dată la care mai putea anunţa alegeri parţiale era 7 iunie, iar asta însemna că hotărârile de guvern trebuiau emise până pe 4 mai.
Instanţa „obligă pârâtul, Guvernul României prin prim-ministru, domnul Victor Viorel Ponta, să procedeze la stabilirea datei organizării alegerilor parţiale“, este menţionat în decizia dată în urmă cu trei zile de Curtea de Apel Bucureşti.
Curtea obligă guvernul să organizeze alegeri parţiale locale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ şi Vâlcea.
Încă de pe 22 februarie a expirat termenul prevăzut de lege în care Guvernul Ponta era obligat să anunţe data pentru alegerile parţiale de la Consiliul Judeţean Neamţ.
Până acum, argumentele invocate de premier în aşa-zisa justificare a refuzului său de a organiza alegeri parţiale – fie cel legat de posibilitatea viitoare de schimbare a sistemului electoral, fie legat de perioada limitată a mandatului la un an până la următoarele alegeri, fie conside-rentele bugetare – nu au temei în drepturile constituţionale fundamentale al căror exerciţiu trebuie asigurat chiar şi pentru un an până la alegerile la termen.
(Alex NECHITA)