Vineri după-amiază (30 octombrie), pe la ora 12.20, o patrulă din cadrul postului de jandarmi montan Vânători-Neamţ a fost direcţionată la Mănăstirea Sihăstria ca urmare a solicitării personalului clerical care susţinea că mai mulţi tineri au fost surprinşi în timp ce sustrăgeau bani din chilia ce a aparţinut părintelui Cleopa.„După ce au ajuns la faţa locului, militarii au identificat trei tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 21 de ani, cu domiciliul în municipiul Paşcani, din judeţul Iaşi, care aveau asupra lor suma de 370 de lei. Cele trei persoane au recunoscut fapta iar banii au fost predaţi personalului mănăstirii. În cauză au fost întocmite acte de constatare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt, iar cei trei tineri au fost conduşi la sediul Poliţiei Orăşeneşti Târgu-Neamţ, în vederea continuării cercetărilor“, a detaliat lototenentul Marius Gămănuţ, purtător de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi.
Părintele Cleopa (pe numele de mirean, Constantin) s-a născut într-o familie de ţărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. A urmat cursurile şcolii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.
În decembrie 1929, el s-a alăturat obştii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, amândoi au fost primiţi în obştea schitului.
În 1935, duhovnicul a fost luat în armată, în oraşul Botoşani, iar în 1936 s-a reîntoars la schit, unde a fost uns în monahism, pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de „Cleopa“. În iunie 1942 a fost numit locţiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a stareţului Ioanichie Moroi.
Pe 27 decembrie 1944, Cleopa a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 a fost hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareţ al Mănăstirii Neamţ. Ulterior va fi numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.
În 1947, Schitul Sihăstria a fost ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie a fost hirotesit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu. În 1948, urmărit de Securitate, el s-a retras pentru şase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina Suceava unde s-a transferat alături de 30 de călugări din obştea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.
Părintele Cleopa a întemeiat la Mănăstirea Slatina o obşte care numără peste 80 de persoane. Între 1952 – 1954, el a fost urmărit de Securitate şi s-a retras în Munţii Stănişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani mai târziu, a fost readus în mănăstire, din dispoziţia Patriarhului Justinian.
În 1956, a revenit la metanie, iar în primavara anului 1959 s-a retras pentru a treia oară în munţi, timp de cinci ani. A revenit la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obşti şi a povăuit, fără întrerupere, atât calugări, cât şi mireni, timp de 34 de ani. Părintele Cleopa s-a stins din viaţă pe 2 decembrie 1998. (Mihai SAVA)
