Scandalul de la Apele Române, soldat cu trimiterea în judecată a deputatului Mugurel Corneliu Cozmanciuc – fost preşedinte al PNL Neamţ, a lui Vlad Marcoci (fost prefect, deputat şi preşedinte al Consiliului Judeţean) – la data faptei inginer în cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române, şi a lui Sorin Emanoil Ciufudean – administrator şi asociat al firmei de construcţii Industrial Construct Ardeal SRL Bistriţa Năsăud, scoate la iveală cum se făceau numirile pe funcţii după criterii politice şi cât costa ocuparea unui post important. Procurorii DNA dezvăluie, în rechizitoriul trimis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), cum discutau decidenţii în acest caz, o parte din convorbirile telefonice fiind interceptate de anchetatori.
Aşa cum am relatat la vremea respectivă, Cozmanciuc este acuzat de trafic de influenţă, cu o miză de 500.000 de lei; Marcoci – cumpărare de influenţă şi Ciufudean – instigare la cumpărare de influenţă.
„În perioada 4-27 noiembrie 2019, inculpatul Cozmanciuc Corneliu Mugurel ar fi pretins de la inculpa-tul Marcoci Vlad suma de 500.000 de lei, lăsând să se creadă că va interveni pe lângă ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor din acea perioadă pentru ca acesta să numească în funcţia de director general al Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) o persoană apropiată de omul de afaceri. Banii urmau să fie remişi în două tranşe, iar cel care trebuia să asigure plata era omul de afaceri. Numirea respectivă nu s-a mai produs, deoarece, în data de 21 ianuarie 2020, în funcţia de director general al ANAR a fost numită o altă persoană“, se arată într-un comunicat al DNA.
Rechizitoriul care-i vizează pe cei trei dezvăluie, mai detaliat, cum s-au petrecut lucrurile. Astfel, DNA arată că Ciufudean avea mai multe contracte de lucrări cu diverse administraţii bazinale aflate în subordinea ANAR şi era interesat ca şefia acestei instituţii să fie ocupată de o persoană pe care să o poată controla, pentru a-şi asigura alte contracte şi decontarea lucrărilor făcute. Procurorii anticorupţie l-au interceptat pe patronul bistriţean când îi explica lui Marcoci: „Îl pun pe post şi cu demisia la mine în alb. Înţelegi… A lu ăla care îl pui. Adică trebuie să facă ce spui tu, nu ce vrea altul“.
DNA mai arată, în acelaşi rechizitoriu, că Marcoci a luat legătura direct cu Cozmanciuc, iar acesta din urmă
l-a lăsat să înţeleagă că are influenţă pe lângă ministrul Mediului şi poate „rezolva“ numirea persoanei vizate la conducerea ANAR, în schimbul a 500.000 de lei. Banii urma să fie daţi în două tranşe, de patronul bistriţean. Pe 25 noiembrie 2019, printr-un intermediar, Ciufudean i-a dat lui Marcoci 200.000 de lei, cei doi întâlnindu-se în Bacău. A doua zi, Marcoci s-a dus cu banii la Bucureşti, dându-i altei persoane, care urma să-i remită lui Cozmanciuc, însă anchetatorii n-au reuşit să probeze dacă parlamentarul a primit aceşti bani până la urmă.
„Viesparul“ de la Apele Române
Inculparea deputatului Cozmanciuc şi a lui Vlad Marcoci a surve-nit în contextul imensului scandal de la ANAR, desluşit de procurori în vara anului trecut. Atunci, Victor Sandu – fostul director general al ANAR, a fost reţinut de procurorii DNA, pentru luare de mită, alături de un om de afaceri, care ar fi dat mita. Alţi doi afacerişti au fost plasaţi sub control judiciar, pentru complicitate la luare şi dare de mită. Victor Sandu a fost director al ANAR în perioada guvernării PSD. Cât Sandu a fost director, Vlad Marcoci a fost director de investiţii la ANAR, iar nemţeanul Mihai Popescu a fost director al Administraţiei Bazinale de Apă Siret Bacău. Anterior acelei reţineri, DNA îl trimisese în judecată pe Cristian Bratanovici, fost director adjunct al ANAR, fapt care demonstrează că anchetatorii ştiau de mult despre „isprăvile“ din curtea acestei instituţii.
Mai mult, în ultimele săptămâni au ieşit la iveală alte numeroase cazuri de oameni angajaţi pe posturi cheie în ANAR, fără a avea nicio calificare în domeniu (de exemplu, celebrul caz al chelneriţei de la Suceava angajată ca inginer la Apele Române deşi nu ştia nici măcar care-i malul stâng şi care-i malul drept al unei ape curgătoare, singurul ei atu fiind legăturile de rudenie cu diverşi politicieni PNL).
Miza era o funcţie
de conducere
Faptele de care sunt acuzaţi Cozmanciuc şi Marcoci au fost săvârşite în perioada în care Costel Alexe a fost ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor în Guvernul Orban (minister care are în subordine ANAR).
În noiembrie 2019, Marcoci era director de investiţii la ANAR, iar afaceristul Ciufudean, era cercetat în mai multe dosare de către DNA. Deşi mai fusese anchetat de procurori, el s-a bazat pe sprijinul politic şi a luat legătura cu Marcoci, solicitându-i să-l ajute să fie numit la conducerea ANAR un prieten al său. Ciufudean ştia că ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, este un apropiat al lui Mugurel Cozmanciuc, de aceea l-ar fi rugat să-i facă această „favoare“, mai ales că firma lui Ciufudean avea mai multe lucrări contractate cu ANAR şi urma să obţină altele.
Este important de precizat că, în noiembrie 2019, Ciufudean era cercetat de procurori pentru o mită de un milion de euro oferită lui Victor Sandu, fostul şef pesedist al ANAR, şi pentru o alta de 100.000 de lei, oferită lui Cristian Bratanovici, fostul director adjunct al ANAR. Ulterior, afaceristul a fost trimis în judecată pentru mita dată lui Bratanovici, iar în octombrie 2020 a fost arestat în dosarul mitei oferite lui Sandu. Aşa se explică şi faptul că, în timp ce-l anchetau pe Ciufudean, procurorii au aflat şi de oferta pe care acesta i-a făcut-o lui Marcoci, de a cere sprijinul lui Cozmanciuc să intervină la Ministerul Mediului pentru numirea noului şef al ANAR, în acest dosar neexistând un denunţător.
Rechizitoriul în cazul Cozmanciuc – Marcoci urmează să fie verificat de ÎCCJ, luna viitoare, sub aspectul legalităţii actelor de urmărire penală.
(Mihai SAVA)