În urmă cu două săptămâni au fost reluate cercetările arheologice sistematice în situl arheologic de la Topoliţa, din apropiere de Târgu-Neamţ, acolo unde, în 2019, se făceau primele săpături într-o aşezare veche de aproape 6500 de ani. Campania din acest an a reprezentat un nou succes al echipei de cercetare a Complexului Muzeal Naţional Neamţ deoarece a fost scoasă la lumină încă o construcţie preistorică, foarte bine conservată şi de dimensiuni mari.
Arheologii de la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu-Neamţ şi-au concentrat atenţia asupra unei zone despre care aveau informaţii că ascunde ruinele unei construcţii a culturii Precucuteni, iar noile săpăturile au confirmat acest lucru. Astfel, printr-o muncă minuţioasă, au fost scoase la lumină resturile unei posibile locuinţe, cu o suprafaţă de aproximativ 40 mp. Conform specialiştilor care fac cercetările, construcţia este mai deosebită, nu doar prin dimensiunile sale, dar mai ales prin gradul de conservare, care se prezintă ca o masă relativ compactă de lut ars.
De un deosebit interes sunt mărturiile arheologice descoperite în zona locuinţei precucuteniene. Cercetătorii au recuperat numeroase materiale ceramice, vase întregibile, unelte de piatră, dar şi reprezentări umane modelate din lut. Acestea din urmă sunt reprezentări ale divinităţilor de acum aproape şapte milenii, constituind un element aparte al civilizaţiei Precucuteni.
La cercetări participă mai mulţi tineri din zona Târgu-Neamţ, dar pe şantier au fost prezenţi şi câţiva studenţi de la facultăţile de istorie ale Universităţii din Bucureşti şi de la Universitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava.
„Suntem la a treia campanie arheologică pe situl de la Topoliţa şi am avut bucuria să găsim şi în acest an lucruri interesante. Am descoperit cea mai mare construcţie de până acum şi care este foarte bine conservată. O analiză atentă a resturilor acestei locuinţe ne-a oferit o serie de indicii extrem de importante în legătură cu modul de edificare. Pe bucăţile de lut ars pot fi observate cu uşurinţă amprentele bârnelor de lemn pe care a fost aplicat învelişul de argilă. Un aspect pe care aş vrea să îl subliniez este legat de prezenţa pe şantierul nostru a mai multor studenţi de la facultăţile de istorie din Bucureşti şi Suceava, care au ales să facă practică arheologică pe situl de la Topoliţa. Am dori ca în anii următori să atragem şi mai mulţi studenţi aici, pentru ca ei să aibă posibilitatea să activeze pe cât mai multe situri arheologice şi să cunoască implicit realităţi istorice diferite“ a declarat dr. Vasile Diaconu, responsabilul ştiinţific al săpăturilor de la Topoliţa.