Aflată la intersecţia unor drumuri care duc spre diferite obiective şi zone turistice, comuna Farcaşa poartă amprenta unui ţinut aşezat în mijlocul unor frumuseţi naturale pe care Munţii Bistriţei şi Stânişoarei le oferă cu generozitate. Cu nimic mai prejos faţă de locurile căutate de cei mai mulţi turişti din ţară sau străinătate. Primarul Dumitru Bogdan Ţifui ştie că şansele comunităţii în care s-a născut şi a crescut, şi pe care acum o are în grijă, s-ar putea baza tocmai pe acestă realitate, fapt pentru care, aşa cum ne-a explicat, un pariu în favoarea turismului nu ar trebui să fie deloc surprinzător. În fond, veniturile care ar putea fi aduse din turism, în această zonă, ar însemna, în mod automat, dezvoltarea comunei. Drumul spre atingerea unui astfel de obiectiv nu este unul uşor, după cum ne-a mărturisit, iar acesta trece, mai întâi de toate, prin “curtea” comunităţii. De aceea se concentrează pe finalizarea acelor proiecte care urmăresc, cu prioritate, realizarea unei infrastructuri locale complete. Doar în acest fel, potenţialii investitori, alături de cei locali, care au făcut deja primii paşi în domeniul turismului, pot deveni la rândul lor mai accesibili, mai ofertanţi.

– Deşi înconjurată de o natură inconfundabilă, tot natura este cea care, din când în când, le tulbură liniştea localnicilor. Mă refer aici la zonele afectate de torenţi, pâraie. Cum aveţi de gând să rezolvaţi această problemă?

– Comuna noastră este traversată de mai multe pâraie şi torenţi. Unul dintre torenţii care ne pun în dificultate, de ceva vreme, este Buşmei. Din cauza acestuia, localnicii au fost afectaţi, în anii 2018, 2019 şi 2020. Anul acesta, deocamdată, am fost feriţi. Acum, avem depus un proiect la Compania Naţională de Investiţii şi aşteptăm răspuns. După aceea, avem pârâul Stejaru şi pârâul Farcaşa, care sunt în administrarea celor de la Apele Române. Acolo este o problemă. De fiecare dată când primesc o atenţionare, pe telefon, de cod portocaliu sau roşu, de vreme rea, mă aştept oricând la un dezastru care se poate lăsa chiar cu pierderi de vieţi omeneşti. Avem realizat un studiu geologic, făcut în urma calamităţilor din 2018, însă acolo situaţia este un pic mai delicată. Am făcut demersuri la minister, a fost făcută o notă conceptuală, dar aşteptăm să vedem dacă cei de la Administraţia Bazinală de Apă Siret, ordonatori de credite pentru acest segment, au finanţări, pentru ca şi noi să fim prinşi în proiect.

 – La capitolul infrastructură, cum se prezintă drumurile comunei?

– Avem trei proiecte în faza de licitaţie. Este vorba, în primul rând, de modernizarea DC154 Stejaru. Aici a fost o adevărată nebunie. Prin 2004, a existat un program de finanţare pe care s-a conceput proiectul. În 2013, acest proiect a fost demarat prin PNDL1, dar înainte de efectuarea lucrărilor necesare nu au mai fost actualizaţi indicatorii tehnico-economici, la valoarea din 2013, ci au fost preluaţi la valoarea din 2004. Automat, când s-au început lucrările, banii n-au mai ajuns decât pentru un kilometru de drum, din cei 3,2 km, şi pentru 3 poduri. A fost un proiect mai amplu. În momentul în care am preluat funcţia de primar, Ministerul Dezvoltării mi-a solicitat să prezint recepţia acestor lucrări, deoarece proiectul figura ca finalizat. Când am verificat, am constatat că s-au făcut doar 1,2 km de asfalt şi podurile. Doi kilometri nu au mai fost făcuţi. În aceste condiţii, am prelungit contractul, pentru încă doi ani. Am făcut un nou act adiţional cu Ministerul Dezvoltării, care mi-a alocat diferenţa de bani, ceea ce ne permite să ducem la bun sfârşit investiţia. Este una dintre priorităţile noastre, pentru că, până la finalul anului 2022, trebuie să avem recepţia finală a lucrărilor. Un al doilea proiect, finanţat din fonduri proprii, vizează realizarea unui kilometru de drum, în Farcaşa, care cuprinde străzile Florilor şi Pârâului, iar cel de-al treilea proiect, tot din fonduri proprii, şi acesta în faza de licitaţie, urmăreşte efectuarea a 3,2 kilometri de drum, pe strada Popeştilor, din satul Popeşti.

 – Pe partea de alimentare cu apă, canalizare, energie electrică, aveţi locuinţe care necesită racordarea la o reţea?

– Avem trei sate (Buşmei, Popeşti şi Frumosu) care, momentan, nu sunt racordate la o reţea de apă. În fiecare dintre aceste sate, oamenii s-au grupat şi, sub forma unor asociaţii, au captat ei apa. Acum, lucrăm la acest aspect, pentru a pune la punct şi această problemă. Zilele trecute, am fost la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi la Mediu, pentru avize, astfel încât să putem depune proiectele necesare. Trebuie să amintesc, tot la acest capitol, faptul că s-au făcut investiţii şi în reţeaua de alimentare cu apă, existentă. Am curăţat rezervorul de apă de la Stejaru şi a fost acoperit. În continuare, avem lucrările de suplimentare a volumului de apă la rezervorul din Frumosu, din care vom alimenta cu apă şi zona Poiana Popeşti.  După ce o să acoperim partea de apă şi canal, în toată comuna, lucrăm, acum, la un proiect, pentru încă 8 kilometri de drum modernizat, şi cu aceştia o să asigurăm toată comuna. Până acum, nu s-a făcut modernizarea acestor drumuri, pentru că nu aveam infrastructura de apă şi canal. Pe partea de energie electrică, este vorba despre asigurarea legăturilor între sate, spaţii care nu sunt în intravilan. Acum o să actualizăm Planul Urbanistic General al comunei, pentru ca proiectele să fie eligibile şi să putem obţine finanţare, iar după ce rezolvăm şi această problemă o să fie lumină şi acolo.

Centru turistic în Lunca lui Pădure

– Având o infrastructură pusă la punct, cum veţi proceda să reţineţi aici turiştii care ar putea fi interesaţi să vă viziteze?

– Avem o zonă unde organizam Ziua Farcaşei, care se cheamă “Lunca lui Pădure”. Acolo, pe o suprafaţă disponibilă, de circa 35 de hectare, vrem să dezvoltăm o zonă turistică, cu parc de distracţii, destinat mai multor categorii de vârstă, cu bază sportivă etc. Este un potenţial uriaş, confirmat şi, spre exemplu, de investitori cu experineţă în domeniul hotelier, din Turcia, care s-au arătat interesaţi de ceea ce am vrea să realizăm aici şi care ne-au încurajat în acest demers, venind cu ideii noi de a crea cât mai multe zone de cazare cu spa, cu diverse servicii, care ar putea crea venituri. Sunt proiecţii realiste şi spre care ne îndreptăm, pentru că trebuie să recunoaştem că la o comunitate de aproximativ 3.300 de oameni, bugetul local nu poate susţine o dezvoltare durabilă. Desigur, şi în această direcţie avem câteva obstacole, nu imposibil de trecut, dar pe care trebuie să le rezolvăm ca să putem atrage investitori. Pe partea de infrastructură, am avut discuţii cu reprezentanţii furnizorului de energie electrică să vedem cum reuşim să ducem curent de mare putere acolo. Drumul, în zonă, este asfaltat, ar mai fi de rezolvat doar 2 kilometri de drum. Totodată, trebuie făcută o reţea de apă, doar pentru acel loc. În zonă, avem peste 130 de proprietăţi private, peste 30 de căbănuţe construite. Crearea unui astfel de centru de turism ar putea să-i ajute considerabil şi pe oamenii de aici, plus că am avea ocazia să punem în valoare şi mai mult stânele montane. Localnicii ar putea avea desfacere pentru produsele lor, poate chiar să omologăm o parte dintre acestea. Trebuie să uzăm de toate posibilităţile, astfel încât să dăm o şansă acestei zone care merită mai mult şi care cred că are ce oferi celor care vor să treacă pe aici. 

Ca “fiu al satului”, edilul din Farcaşa s-a aplecat şi asupra proiectelor dedicate celor mai mici locuitori ai comunei. Condiţiile şcolii din Farcaşa au fost îmbunătăţite şi, în continuare, se fac demersuri pentru a moderniza această unitate. Pe de altă parte, primarul mai spune că are în plan, tot pentru copii, şi un parc de joacă, aşa cum, în aceste momente, nu există pe Valea Muntelui. Bogdan Ţifui are încredere că planurile ambiţioase ale comunei vor fi susţinute şi de ceilalţi decidenţi de la nivel judeţean, aşa cum s-a întâmplat până acum, şi că, nu într-un viitor prea îndepărtat, Farcaşa va fi din ce în ce mai vizibilă şi mai atractivă. (Rep.)

!Casetă!

“Vom face tot posibilul să-i ajutăm pe cei care vor să investeacă, aici.”

“Anul acesta, s-au întors din străinătate cinci familii, fiecare având de gând să-şi deschisă câte o mică afacere. O familie vrea să facă vulcanizare, una un atelier de croitorie, o familie vrea să pună pe picioare o fermă. Fiecare a venit cu câte o idee şi vrea acum să prindă linii de finanţare. Bucuria mea este când se întorc acasă, mai ales că, dincolo de asta, comuna înregistrează o activitate economică mai activă. Pentru toţi aceşti oameni vom face tot posibilul să-i sprijinim cu ce putem, pentru a reuşi să-şi pună planurile în practică.”