Investiţiile în centrele de informare turistică, de sute de mii de euro, s-au opintit în lipsurile multe pe care le are judeţul. Lipsa infrastructurii rutiere, turistice, a comunicării eficiente între autorităţi, a investitorilor serioşi, sunt doar câteva dintre pro-blemele care fac ca turismul să nu se poată dezvolta. Centrele de informare îşi îndeplinesc misiunea pentru care au fost create, însă dincolo de activitatea pe care acestea o prestează, alţi factori ar trebui să intervină şi să se implice pentru ca acest lanţ să poată să urnească turismul din loc. Avem centre de informare turistică, dar nu avem turişti, nu avem structuri pregătite şi pentru alte activităţi în afara serviciului de cazare, un raport calitate/preţ corect, nu avem drumuri bune, mijloace de transport în comun. În schimb, avem resurse care pot transforma judeţul într-unul turistic, dar nici acestea nu sunt exploatate la maximum.
Cazarea: singura informaţie pe care o vor turiştii
La Bicaz, Centrul de informare şi-a deschis larg porţile la începutul lunii decembrie a anului trecut, cu scopul declarat de a promova potenţialul turistic pe care îl are oraşul. Doi salariaţi pregătiţi să ofere turiştilor care ajung în Bicaz informaţii despre tot ceea ce îi interesează atât din oraş, cât şi din împrejurimi, aşteaptă în zadar marea de cetăţeni români şi străini cărora să le ofere serviciile. Ei, bine, foarte puţini le calcă pragul, iar atunci când intră în centru, nu sunt interesaţi decât de structuri de cazare, deşi plaja de informaţii cu privire la toate obiectivele turistice din zonă este foarte mare. Clădirea se află în curtea Primăriei Bicaz, este uşor accesibilă, oricine o poate vedea chiar din şoseaua naţională. N-au apucat să pună indicatoare stradale; localnicii au învăţat că dacă un turist vrea informaţii, trebuie să-l îndrume la centru care este deschis în fiecare zi.
„De la deschiderea centrului am avut 30 de vizitatori, interesaţi în cea mai mare parte de structurile de cazare. Noi le ofe-rim toate informaţiile pe care le avem despre Muntele Ceahlău, despre Cheile Bicazului, despre baraj, despre absolut orice îi interesează, însă doar structurile de cazare sunt subiectele pe care le-au abordat până acum. Avem pliante, hărţi şi tot ceea ce trebuie unui turist ajuns aici. Mai sunt şi oameni curioşi care vor să vadă despre ce este vorba cu acest centru turistic. Din străinătate, am avut doi australieni care au dorit să ştie dacă mai sunt locuri de cazare la Dochia şi i-am ajutat în acest sens“, a declarat Ovidiu Iute, directorul Centrului de informare turistică din Bicaz.
Proprietarii de pensiuni, dezinteresaţi de promovare
În loc să fie interesaţi de promovarea gratuită de care pot be-neficia, proprietarii pensiunilor din zonă preferă să se plângă că n-au clienţi, că lunile acestea sunt „moarte“ pentru ei, în loc să-şi prezinte ofertele în cadrul Centrului de informare turistic.
„Am dat anunţuri, le-am trimis fax-uri, mail-uri tuturor proprietarilor de pensiuni atât de pe Valea Muntelui, cât şi de pe cea a Bicazului, cu speranţa că vor fi interesaţi să-şi promoveze serviciile. Când turistul intră la noi şi întreabă de cazare, noi să îi prezentăm ofertele existente pentru ca acesta să poată alege varianta cea mai bună pentru el. Însă, singurii receptivi la solicitarea noastră au fost câţiva proprietari din Farcaşa, Tarcău şi Bicazu Ardelean. Bine, şi îi mai avem pe cei din oraşul Bicaz. În rest, niciunul nu a dat curs cererilor noastre de a culege informaţii pe care să le valorificăm, lucru benefic pentru ei, în primul rând, şi bineînţeles şi pentru turişti“, a adăugat Ovidiu Iute.
Taxiul şi „piraţii“ auto, ca mijloace de transport în comun
Cei doi salariaţi ai Centrului de informare de la Bicaz ar vrea să promoveze şi artiştii locali şi manifestările care au loc în diferite localităţi din zonă, însă din nou se confruntă cu o lipsă totală de comunicare tocmai cu cei care ar trebui să fie interesaţi de aceste aspecte.
„Vrem să promovăm şi artiştii populari locali şi manifestările cultural-artistice, însă avem o problemă pentru că primăriile nu ne comunică toate aceste informaţii. Mai vrem să aducem şi cărţi poştale, suveniruri din zonă, cărţi despre Bicaz şi împrejurimi pentru ca turistul când vine aici să plece cu o amintire despre oraşul nostru. Centrul şi-a dovedit rentabilitatea şi încă este la început. Aici, în Bicaz, este punctul de legătură cu restul judeţului şi cu judeţele învecinate şi este binevenit pentru turişti“, a adăugat Georgiana Căruceriu care este şi ghid turistic.
În afara unei oferte generoasă de servicii din partea structurilor de cazare, deşi sunt peste tot, transportul în comun deficitar este un alt minus. „Sunt taxiuri, mai este o firmă care efectuează transport în comun la cerere în ceea ce priveşte oraşul Bicaz, apoi sunt mijloacele de transport în comun care circulă spre Borca, Ceahlău, Bicaz Chei“, a mai spus Ovidiu Iute.
Spre Izvoru Muntelui, Secu, Izvoru-Alb, tocmai zonele cu cel mai ridicat potenţial turistic din Bicaz, nu există mijloc de transport în comun. Poate doar microbuzele şcolare, ori „piraţii“ şoselelor.
„Degeaba ne implicăm noi, dacă alţii nu o fac“
La Tarcău, Centrul de informare are deja vechime şi, din spusele viceprimarului Mircea Nistor, proiectul este unul de succes. Datorită activităţilor realizate în cadrul centrului, a crescut numărul turiş-tilor care vizitează localitatea, a crescut gradul de ocupare, numai că şi aici sunt probleme. Nu cu centrul, ci cu capacitatea de cazare, cu investitorii care nu se mai arată interesaţi să dezvolte structuri de cazare în zonă. Asta pe fondul unui sprijin menit să-i atragă în zonă, facilităţi pe care autorităţile sunt dispuse să le ofere.
„Proiectul a fost declarat unul de succes, iar monito-rizarea acestuia se finalizează în anul 2018. În paralel, comuna Tarcău are şi alte proiecte strict pe promovare turistică. Spre exemplu, datorită implicării noastre am reuşit, împreună cu alţi autori, să publicăm la nivel naţional «Ghidul practic de informare turistică». Am participat la zece târguri naţionale de turism şi la alte activităţi prin care am promovat comuna Tarcău.
Problema cu care se confruntă autorităţile în mediul rural, în general, nu este decât cea de infrastructură. Noi putem să facem promovare cât vrem, resursele sunt inepuizabile în zona noastră, dar degeaba ne implicăm noi, dacă alţii nu o fac“, a adăugat Mircea Nistor.
„Un cal fără potcoave“
„Din datele pe care le avem de la Centrul de informare turistică, putem observa că sosirile au crescut de la 368 la 1.396, numărul înnoptărilor a crescut de la 816 la 1.974. Gradul de ocupare, în anul 2015, a fost de peste 70 la sută. Sunt date certe şi, bineînţeles, îmbucurătoare. Se poate lesne observa o creştere a numărului de turişti, iar această informaţie vine în urma monitorizării cu camere video pe care noi o facem. Avem foarte mulţi turişti de weekend. Însă, aşa cum spuneam, sunt probleme şi în acest sector ca de altfel în toate celelalte. Lipsa unei investiţii susţinute în mediul privat este una dintre ele. Noi am dori să le oferim facilităţi, să-i atragem pentru că este o zonă extraordinară, dar legea este restrictivă şi din acest punct de vedere. Am reuşit să reabilităm 23 de kilometri de drum prin programul naţional de dezvoltare locală, însă mai este nevoie de apă şi canalizare, o altă problemă. Totodată, am dori să amenajăm anumite zone, însă sunt terenuri ale Romsilva şi aici vreau să accentuez încă o problemă: lipsa de parteneriate cu administratorii terenurilor. Vrem să marcăm şi să amenajăm traseele turistice, poate fi accesat turismul de aventură de către cei care exploatează strict resursele turistice în cadrul natural. Am avut în acest sens o cerere spectaculoasă din Germania şi multe altele. Nu avem servicii conexe care trebuie dezvoltate. Sunt multe lucruri care nu ţin de noi. Toţi ar trebui să ne implicăm pentru ca turismul să se dezvolte. Noi promovăm ce avem, dar nu este suficient. Fără implicare din partea tuturor, eforturile noastre pot fi în zadar“, a mai spus viceprimarul Mircea Nistor.
„Este un cal fără potcoave“, a conchis pirmarul Iulian Găină.
(Natalia RÎŞTEI)