Acum câteva luni, într-o comună de pe Valea Muntelui, un bătrân pensionar, care avea la bancă aproape 300 de lei, a murit, lăsând în urmă soţia şi cei doi copii, din care băiatul aflat în puşcărie, iar fata căsătorită la Bucureşti. Fata avea împuternicire să acceseze depozitul bancar al tatălui, însă nu ştia de banii adunaţi de bătrân, ci doar că are „ceva acolo“, pentru orice eventualitate. A aflat după înmormântare şi s-a dus la bancă să scoată banii, însă a fost refuzată. Neînţelegând ce se întâmplă şi de ce nu poate lua banii bătrânului, ea a dat în judecată instituţia financiară, însă nu a avut câştig de cauză. Procesul a fost pierdut de la o „chichiţă“ trecută în contractul semnat de defunct, potrivit căreia dreptul dat de împuternicire a dispărut odată cu moartea titularului contului.
Cazul a ridicat mai multe întrebări: ce se întâmplă cu banii astfel blocaţi, cui îi revin de drept şi cum îi poate recupera persoana în cauză, mai ales dacă nu ştie de existenţa sumelor?
„Dormantele“
Băncile nu vorbesc, de regulă, despre aceste economii şi pentru că nu au de unde să ştie care este starea deponentului, respectiv dacă acesta mai este sau nu în viaţă. Ceea ce ştie banca este că există o categorie de depozite „dormante“, de care deponentul nu s-a mai interesat de ceva timp, nu a mai făcut alimentări sau interogări de sold. În portofoliile băncilor, acestea deţin o pondere mică.
Potrivit unui angajat al BRD, contul unui deponent care a murit poate fi blocat atât dacă cineva prezintă certificatul de deces al acestuia, dar şi dacă banca află din mijloacele de informare în masă în legătură cu acest deces: „Banca nu poate dezvălui însă existenţa depozitului. Se respectă secretul bancar“. Mai mult, dacă există o persoană care a primit împu-ternicire, de la titularul decedat, sau o procură, acest drept încetează odată cu moartea deponentului. „Persoana împuternicită are dreptul să intre în po-sesia extrasului de cont şi poate efectua, după caz, operaţiuni de depunere/ retragere. Împuternicirea este valabilă însă numai pe timpul vieţii titularului“, a explicat acelaşi funcţionar. După moartea titularului, banii pot fi ridicaţi doar de moştenitori, când s-a finalizat succesiunea.
Interogări la bănci
Teoria bancară susţine că sumele nu pot rămâne nerevendicate, chiar dacă moştenitorii nu ştiu exact unde se află depozitul. În mod normal, odată ce se deschide procedura de succesiune, notarul public poate face o solicitare către fiecare bancă în parte, pentru a-l identifica. Situaţia din practică este însă cu totul alta.
Reprezentanta unui birou notarial a declarat că nu a întâlnit niciodată un caz în practică, prin care toate băncile să fie interogate: „Ar fi o muncă tita-nică. Unii deponenţi sunt secretoşi, pentru alţii moartea survine accidental, alţii nu au cultura financiară necesară pentru a şti cum să procedeze cu banii. Când mor, depozitele pe care le lasă cresc volumul economiilor «dormante», blocate în bănci, tocmai pentru că decedatul nu a spus rudelor de depozit şi nici acestea nu au făcut demersuri de recuperare. Cea mai simplă cale era ca titularul să fi comunicat de existenţa economiilor, cât e în viaţă“.
Pe de altă parte, dacă se ştie de existenţa depozitului, aceste sume vor fi eliberate celor desemnaţi prin certificat de moştenitor, în urma succesiunii, iar dacă sunt mai mulţi moştenitori, va trebui ca fiecare dintre ei să-şi dea acordul pentru scoaterea banilor.
(Mihai SAVA)
