Dacă unii funcţionari din administraţie, politicieni şi ziarişti s-au împiedicat în modul în care şefii Consiliului Judeţean Neamţ stau ca nişte cloşti pe informaţiile publice, trecerea vremii demonstrează că acest comportament afectează activitatea mai multor instituţii.
Lucrând pe bani publici şi având tot timpul din lume la dispoziţie, cele mai multe instituţii s-au resemnat sperând poate că într-o zi, cuiva din Consiliul Judeţean i-a veni mintea la cap. Alţii, cărora aroganţa juriştilor şi şefilor din CJ le-a ajuns până peste cap, au început să întocmească plângeri penale.
Ultimul care a fost tratat cu flit de Consi-liul Judeţean Neamţ a fost prefectul.
Printr-o adresă semnată de secretarul Daniela Soroceanu şi vicepreşedinta Emilia Arcan, prefectul a fost anunţat ieri că trebuie să obţină mai întâi acordul firmelor care primesc bani publici (mulţi) pentru a primi o serie de informaţii pe care prefectul le solicitase încă din luna iunie.
„Urmare a corespondenţei purtate sub nr. 10893 din data de 27.08.2014 şi nr. 11901 din data de 08.09.2014, referitoare la asigurarea transparenţei şi a liberului acces la informaţii de interes public, în conformitate cu prevederile Legii 544/2001, coroborate cu adresa dumneavoastră nr. 11293 din data de 12.09.2014 referitoare la o solicitare în temeiul altei prevederi legale faţă de cea mai sus menţionată, şi anume Legea 340/2004, privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările ulterioare, vă informăm că, până la această dată, nu ne-a fost comunicat acordul, în temeiul Legii 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date a operatorilor economici care au semnat contractul de lucrări «Construirea depozitului judeţean de deşeuri şi închiderea celor trei depozite neconforme de la Bicaz, Roman şi Târgu-Neamţ, judeţul Neamţ, România».
Vă asigurăm că odată cu obţinerea acestui acord vă vom pune la dispoziţie documentele solicitate“.
Pe scurt, Daniela Soroceanu urmează să-i întrebe pe cei care au câştigat contractele pe bani publici dacă sunt de acord ca prefectul să ştie, în mod oficial, că ei sunt cei care sunt.
Interesele cui sunt protejate?
Pe site-ul Consiliului Judeţean Neamţ, la achiziţii pentru anul 2014 sunt trecute cel puţin patru proceduri de achiziţii, toate cu privire la acest proiect. Nu se menţionează nicidecum când şi cine a câştigat contractele. Prima procedură este pentru „lucrările de închidere a spaţiilor de depozitare neconforme din mediul rural, judeţul Neamţ“ cu o valoare de peste 2,3 milioane de lei. Când s-a desfăşurat licitaţia, cetăţeanul n-are de ce să ştie.
Urmează supervizarea lucrărilor, contract de peste 63.000 de lei dat prin atribuire directă. Cui? Dar de ce l-ar interesa aşa ceva pe cetăţean?
Urmează alimentarea cu energie electrică a depozitului şi execuţia drumului, cu o valoare de peste 3,4 milioane de lei, dată prin licitaţie deschisă unei firme. De ce şi-ar bate capul cetăţeanul cu numele acesteia? La ce i-ar folosi?
Cel mai gras proiect este cel de delegare a deşeurilor, procedură aflată încă în derulare, care are o valoare de 211.500.000 de lei (49 de milioane de euro) şi licitaţia a trecut de faza de deschidere a ofertelor pe data de 24 septembrie. Cetăţene, crezi că dacă vei şti către cine se vor scurge aceşti bani, îţi va fi mai bine?
Modul ocult în care acţionează Consiliul Judeţean este oarecum greu de înţeles şi poate ar trebui ascultat îndemnul preşedintelui Culiţă Tărâţă exprimat într-una dintre şedinţele în care se străduia să treacă prin votul consilierilor caietul de sarcini pentru acest proiect. „Eu cred că o să aibă înţelepciunea şi consilierii PSD, PDL, PPDD să voteze Caietul de sarcini. Eu nu am dreptul să mă apuc eu să votez sau să pun spre aprobare criteriile de selecţie. Încalc legea, şi îmi fac mea culpa. Înseamnă că eu am anumite dedesubturi, Tărâţă sau un grup de consilieri, ca să bag anumite chichiţe aici şi să spun că sunt criterii de selecţie şi sunt aprobate în Consiliul Judeţean. Nu este obligativitatea consilierilor judeţeni sau a Consiliului Judeţean să aprobe aşa ceva, este obligativitatea aparatului tehnic care să spună criteriile de selecţie, conform normelor în vigoare“, spunea Culiţă Tărâţă în februarie 2014.
Flit după flit
Nu e prima oară când Consiliul Judeţean îl trimite pe prefect la plimbare când acesta cerea informaţii despre gunoiul judeţului.
Pe data de 11 iunie, Garda de Mediu Neamţ s-a adresat Prefecturii Neamţ şi cere relaţii despre închiderea depozitelor neconforme din judeţ. Gropile de gunoi de la Târgu-Neamţ şi de la Roman ar fi trebuit închise încă din iulie 2012. Comisarii Gărzii de Mediu spun că de la acea dată cele două depozite au funcţionat ilegal, fapt sancţionat în repetate rânduri. Când, cum sau cu cât nu se menţionează.
Potrivit Gărzii de Mediu, s-a ajuns în această situaţie deoarece Consiliul Judeţean „nu a asigurat condiţii de lucru pentru închiderea celor două depozite şi nu a asi-gurat spaţiu pentru depozitarea deşeurilor colectate de pe teritoriul judeţului“, obligaţii pe care şi le asumase prin contract. Comisarii mai anunţă că erau obligaţi ca începând cu data de 1 iulie 2014 să controleze cele două depozite, să stabilească măsuri şi sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor enunţate pentru agenţii economici implicaţi în colectarea şi depozitarea deşeurilor, pentru primăriile care depozitează deşeuri pe suprafeţe neautorizate, cât şi pentru Consiliul Judeţean.
Garda de Mediu solicită prefectului „să se alăture în soluţionarea pro-blemelor cu aplicarea legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului şi pentru a nu pune în pericol Statul Român în raport cu Comisia Europeană, prin declanşarea unei situaţii de infrigement ce ar putea avea consecinţe grave de sancţionare a României şi de blocare a fondurilor europene de mediu“. Prefectul a reacţionat şi a solicitat un răspuns de la Consiliul Judeţean. Răspunsul a sosit sub semnătura preşedintelui Culiţă Tărâţă şi a lui Doru Conache – director în cadrul instituţiei: „Vă informăm că nu vă putem remite copii ale contractelor încheiate cu operatorii autorizaţi, implicaţi în colectarea şi depo-zitarea deşeurilor pentru depozitele de la Târgu-Neamţ şi Roman, întrucât judeţul Neamţ, prin Consiliul Judeţean Neamţ, nu este parte în aceste contracte, neavând, din punct de vedere legal, nicio responsabilitate cu privire la desfăşurarea activităţii servi-ciului de salubrizare“.
Dovada că cei doi semnează aiurea se găseşte chiar pe site-ul instituţiei la „Proiecte şi Strategii“ – Proiecte ce au ca scop protecţia mediului.
(A.N.)
