l reuşita ar coincide cu primul succes românesc din 2016, la cota 8.201 metri
Alpiniştii pietreni Ionuţ Ştefănescu, Iulian Petre şi Adrian Laza au ajuns în faţa celei mai importante provocări a propriei lor cariere dedicată ascensiunilor montane la mare altitudine. Expediţia românească Cho-Oyu din Himalaya semnifică prima tentativă a celor trei temerari de a ajunge, în premieră, pe un opt-miar. „Este o treaptă firească după ascensiunile cucerite în Europa, Caucaz, Africa, America de Sud şi de Nord“, susţin alpiniştii pietreni. În aceeaşi formulă, cei trei au mai urcat pe Mera Peak, Island Peak şi Baruntse (premieră românească izbutită de Ionuţ Ştefănescu) în 2014.
Vor ascensiune, dar şi o cercetare la cota 8.201 metri
Costurile expediţiei sunt foarte ridicate şi însumează 20.000 de dolari pentru fiecare alpinist în parte. Ieri, la momentul prezentării propriilor planuri, Ionuţ, Adrian şi Iulian încă mai aşteptau alţi oameni de bine care să le completeze bugetul asigurat acum doar pe trei sferturi din totalul necesar.
Pe parcursul expediţiei, alpiniştii pietreni vor să facă şi o cercetare: adaptarea organismului la efort în cadrul expediţiilor alpine şi de mare altitudine. Obiectivul aparte constă în efectuarea câtorva teste psihologice şi testări fiziologice pentru a urmări cum este influenţat organismul de factorii de stres în timpul expediţiilor. „Vrem să vedem de ce unii alpinişti reuşesc să atingă vârful, iar alţii nu, în condiţiile în care toţi au acelaşi echipament modern şi pregătire fizică de invidiat“. De acasă, alpiniştii noştri au plecat cu o primă concluzie stabilită pentru această cercetare: „Cel mai probabil, nivelul de stres şi de anxietate contează“.
Adrian a avut ideea ascensiunii
Pentru Ionuţ Ştefănescu, deplasarea în Himalaya coincide cu a cincea expediţie în zona respectivă. Idea ascensiunii pe Cho-Oyu i-a aparţinut până la urmă inginerului silvic Adrian Laza. „Prezenţa noastră pe un opt-miar a reprezentat, mereu, un vis de care n-am crezut că o să ne putem apropia. Nici acum nu ne-am fi găsit pe picior de plecare, dacă aceşti câţiva oameni de bine nu ne-ar fi sprijinit în demersul nostru“, spunea Adrian. La rândul său, Iulian Petre pare cel mai încrezător de reuşita noului proiect în alpinismul nemţean. „Dacă faci două vârfuri de şase mii de metri, legate într-o singură expediţie, înseamnă că eşti pregătit să ataci un opt-miar. Noi am reuşit aşa ceva pe Mera Peak (n.n. 6.476 metri), respectiv pe Island Peak (n.r. 6.189 metri) în sezonul de toamnă 2014“. La rândul său, Ionuţ a ajuns cel mai sus, pe Baruntse (n.n. 7.129 metri), dar mai are la acţiv alte şase vârfuri de şase mii de metri.
Aclimatizare şi antrenament pe „Everestul“ Europei occidentale: Mont Blanc
Până să urce pe Cho-Oyu, cei trei alpinişti pietreni vor pleca pentru ultima aclimatizare pe Mont Blanc (4.809 metri). În Alpi, reprezentanţii noştri îşi vor verifica şi echipamentul de care se vor folosi în Himalaya. „Aclimatizarea nu poate fi făcută în România, ci doar antrenându-ne“, susţin temerarii pietreni.
De la momentul în care ideea s-a dorit a fi şi înfăptuită, pentru Iulian, Adrian şi Ionuţ, ascensiunea pe Cho-Oyu „a fost ceva care nu ne-a lăsat să dormim noaptea“. Masivul himalayan se află la graniţa dintre Tibet (China) şi Nepal. Plasat la o distanţă de numai 20 km de Everest, muntele dorit a fi escaladat de alpiniştii noştri mai este cunoscut de localnici şi sub denumirea de „Zeiţa de peruzea“ (sau de turcoaz). Data primei escaladări este 19 octombrie 1954. La 19 octombrie, o mică expediţie austriacă, formată din Josef Jochler, Herbert Tichy şi Sherpa Pasang Dawa Lama, reuşeste prima ascensiune a muntelui, fără rezerve de oxigen, alegând un traseu pe faţa nordică.
Traseul potrivit pentru un antrenament înainte de Everest
După Everest este muntele cel mai frecvent escaladat din grupa opt-miarilor. În afară de aspectul comercial, muntele oferă posibilitatea amatorilor alpinişti de a se testa la aerul rarefiat şi sărac în oxigen. Totodată, Cho-Oyu este cunoscut în rândul alpiniştilor drept traseul potrivit pentru un antrenament înainte de a urca Everestul. La 8.201 metri, Cho Oyu este al şaselea cel mai înalt munte din lume. Până să ajungă în zona himalayană, alpiniştii noştri au aflat că din luna septembrie va fi sezonul propice pentru ascensiune. „Fereastra“ cu timp favorabil pentru atacul final al vârfului poate dura una, două zile, dar nu mai mult de o săptămână.
Din 24 august pornesc spre Mont Blanc
Spre Alpi, pentru antrenamentul pe Mont Blanc, alpiniştii pietreni vor porni pe 24 august. Revenirea în ţară este anunţată pentru data de 1 septembrie, iar două zile mai târziu se vor afla în aeronava cu destinaţia Katmandu. Întrucât pe partea nepaleză ascensiunea spre Cho-Oyu nu se mai face de foarte mulţi ani, Iulian, Ionuţ şi Adrian vor alege să urce către tabăra de bază (4.900 metri) pe partea chineză. Odată urcaţi în munte, alpiniştii pietreni nu vor rămâne prea mult timp în tabăra de bază, ci vor porni, pentru alte zece zile de aclimatizare, spre tabăra avansată, la 5.700 metri. Tabăra I va fi amplasată la cota 6.400 metri. „Este echivalentul vârfului Mera Peak“, vine completarea lui Adrian.
Cho-Oyu, „un deal foarte înalt, cu pante foarte abrupte“
De zăpadă şi primele dificultăţi ale noii expediţii himalayene, reprezentanţii noştri vor da, pe Cho-Oyu abia pe la altitudinea de 7.100 metri. „Va fi tabăra II, ultima în care mai stăm, după care atacăm borna 7.500 metri, unde vom rămâne doar câteva ore înainte de asaltul final“, îşi dezvăluie planurile Iulian. Pentru victoria finală la cota 8.201 metri, alpiniştii pietreni se vor folosi de combinaţia între efortul individual şi munca în echipă. „Trebuie să gestionăm fiecare etapă! Nu-i un munte foarte tehnic, ci mai degrabă un deal foarte înalt, cu pante foarte abrupte de 40 de grade. De la 7.500 metri altitudine, începe zona morţii“, adaugă Ionuţ Ştefănescu, completat de Iulian Petre: „Ziua vârfului va fi una foarte lungă, de minim 16 ore într-o temperatură ce poate ajunge chiar şi la -45 de grade Celsius“.
Taxele mari îi „ard“ la buzunare
Revenirea în ţară a celor trei alpinişti pietreni este preconizată la data de 25 octombrie. În cazul victoriei pe „Zeiţa de turcoaz“, succesul lui Iulian, Adrian şi Ionuţ va fi luat în calcul, ca palmares, de Fe-deraţia Română de Alpinism şi Escaladă. Dar până să revină în ţară, cei trei alpinişti nemţeni vor fi aşteptaţi, în Katmandu, cu pozele şi filmarea de pe vârful Cho-Oyu, pentru a li se certifica performanţa. Cei mai mulţi bani pentru expediţia nouă himalayană, Iulian, Adrian şi Ionuţ îi vor cheltui la momentul achitării taxelor. Pietrenilor le este practic imposibil să scape de aceste costuri: viza pentru Nepal şi China, taxa de acces în parcul naţional, taxa de acces pe munte (permisul de vârf), plus logistica expediţiei. „Intrarea se face prin nişte văi foarte adânci, prin puncte de control bine păzite de armată. Cu bugetul de până acum suntem «în corzi»“, completau alpiniştii pietreni.
Reuşita obiectivului propus în expediţia pietreană pe Cho-Oyu ar reprezenta primul succes românesc din 2016, la cota 8.201 metri (pe „Zeiţa de turcoaz“) în acest an. În primăvară, un alt român a eşuat în tentativa atingerii vârfului himalayan. „Nu ţinem să batem niciun record, iar dacă nu era să alegem Cho-Oyu, probabil că am fi ales să urcăm pe Manaslu (n.n. 8.183 metri)“, a conchis Ionuţ Ştefănescu.
(Ciprian AVĂDANEI)
[…] Alpinism: Trei alpinişti pietreni pentru cea mai mare provocare a carierei lor: Cho-Oyu […]