Cinci mănăstiri situate pe teritoriul judeţului Neamţ, deţinătoare de terenuri agricole, se regăsesc într-un top 15 al celor mai subvenţio-nate lăcaşuri de cult din România, în 2013, de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Cele 15 mănăstiri şi biserici au primit subvenţii pe unitatea de suprafaţă care totalizează 1,77 milioane de lei. Mai mult de jumătate din această sumă – circa 900.000 de lei – a revenit celor cinci mănăstiri din Neamţ. Informaţiile au apărut ieri dimineaţă pe site-ul stiriagricole.ro şi au la bază, susţin administratorii site-ului, date oficiale provenite de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.
Rugat să confirme aceste informaţii, directorul APIA Neamţ – Mihai Dorneanu s-a limitat să declare că „probabil sunt reale de vreme ce au fost oferite de APIA Bucureşti’’.
Mănăstirea Neamţ – prima pe listă
Topul celor 15 lăcaşuri de cult este dominat cu autoritate de trei mănăstiri nemţene – primele pe listă ca valoare a subvenţiilor pe unitatea de suprafaţă încasate în 2013. Pe locul I apare Mănăstirea Neamţ, cu un sprijin financiar de 304.404 lei. Având în vedere faptul că în 2013 subvenţia pe suprafaţă a fost de circa 620 de lei pe hectar, ar rezulta că Mănăstirea Neamţ are în folosinţă cam 490 de hectare de teren eligibil la acordarea sprijinului financiar.
Locul al doilea în top subvenţii la nivel naţional este ocupat de Mănăstirea Văratec – cu 221.363 de lei, iar podiumul este completat de Mănăstirea Agapia – cu 207.101 lei. Pe locul V în clasament apare Mănăstirea Secu – 139.808 lei. La mare distanţă, atât ca poziţie în top cât şi ca sumă încasată, apare Mănăstirea Sihăstria (locul 12, cu o subvenţie de 56.368 de lei).
„Lăcaşurile de cult au în folosinţă, în gene-ral, fâneţe. Dar deţin şi lucrează şi teren arabil. Pot să vă confirm că am primit şi în acest an cereri pentru obţinerea sprijinului pe unitatea de suprafaţă din partea celor cinci mănăstiri, dar şi a altora. Condiţiile de eligibilitate nu s-au modificat, aşa că aceste cereri sunt îndreptăţite“, a precizat Mihai Dorneanu.
Şi din punctul de vedere al Patriarhiei Române situaţia lăcaşurilor de cult care solicită subvenţii agricole este cât se poate de normală. Se spune că bisericile şi mănăstirile administrează terenurile agricole, pădurile, păşunile, viile şi livezile „pentru propria întreţinere a unităţilor, dar şi pentru a-i ajuta pe alţii, în scop filantropic, educaţional şi cultural“. Astfel, statutul de fermier activ nu le poate fi refuzat.
Anul trecut, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a înregistrat peste 2.300 de instituţii de cult care aveau în proprietate sau administrau teren agricol. Acestea au primit plăţi directe de 3 milioane de euro.
O „listă neagră“ pe care mănăstirile nu apar
Acum circa o lună, Ministerul Agriculturii a demarat procedurile de întocmire a unei aşa-numite „liste neagre a subvenţiilor agricole“, care să conţină acele entităţi ce vor fi excluse începând de anul viitor de la plata sprijinului financiar pe unitatea de suprafaţă.
„Lista neagră a României, din experienţa anilor 2007-2013, este mai mare decât cea a Uniunii Europene. Şi noi am introdus persoane fizice sau juridice care gestionează bănci, cooperative de credit, instituţii financiar nebancare, societăţi de asigurare, burse de mărfuri, servicii de transport rutier, firme de construcţii, CNADNR-ul, societăţi de exploatare forestieră. Chiar şi parohiile sunt pe lista neagră, dar aici se pot încasa în continuare subvenţii, plăţile pe suprafaţă, dacă – este o prevedere a Regulamentului european – cel puţin o treime din ve-niturile pe care le are parohia respectivă sunt reprezentate de plăţile directe“, a explicat Daniel Constantin – ministrul Agriculturii.
(Liviu ILIE)