În judeţul Neamţ există 52 de clădiri (blocuri, săli de sport, biserici, spitale etc.) expertizate tehnic de specialişti şi încadrate în în gradele I, II şi III de risc seismic.
Cutremurul de sâmbătă seara, de 5,7 grade pe scara Richter, a readus în atenţia autorităţilor această pro-blemă majoră. Potrivit unei analize efectuate de ISU Neamţ, teritoriul judeţului Neamţ poate fi afectat de către mişcările seismice din zona Vrancea situată la circa 150 kilometri depărtare. Deşi au fost înre-gistrate mişcări seismice cu epicentrul în zona Tazlău, probabilitatea de apariţie a unor astfel de mişcări cu epicentrul în cadrul judeţului Neamţ este redusă.
Pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a mişcărilor seismice este prezent pe circa 48,6% din suprafaţa judeţului Neamţ, procent ce reprezintă relieful muntos, cu pante mari, cu o mai mare susceptibilitate la alunecări de teren. Apariţia unor mişcări seismice în alte zone ale României (Făgăraş, Banat, Moldova Nouă, Carei) sau în zone învecinate sub limita a 200-300 kilometri din Moldova şi Ucraina este posibilă dar nu prezintă importanţă ca risc (probabilitate şi intensitate foarte reduse).
Ca urmare a mişcărilor seismice sunt posibile apariţii locale a unor dezastre complementare la construcţiile şi instalaţiile tehnologice. Vechimea în serviciu a construcţiilor industriale din judeţul Neamţ este variabilă. Acestea cuprind instalaţii ce lucrează sub presiune, folosesc substanţe toxice, iar avarierea lor ar putea produce pierderi de vieţi omeneşti, mari pagube materiale, precum şi importante dezechilibre ecologice.
Depozitele de carburanţi, care sunt amplasate în mod curent în perimetrele construibile, reprezintă o sursă de explozii şi incendii.
Categoriile de clădiri cele mai vulnerabile în cazul unui cutremur puternic din ţara noastră o reprezintă: clădirile înalte (peste 5 niveluri) cu schelet de beton armat, construite înainte de 1940, fără protecţie antiseismică; construcţiile executate între 1950 şi 1976 conform normativelor de proiectare în vigoare atunci, care luau în consi-derare forţe seismice mai reduse; acestea s-au comportat satisfăcător la producerea cutremului din 4 martie 1977, însă unele dintre acestea (cele cu parter flexibil) au suferit avarii; clădirile joase din zidărie şi alte materiale locale executate tradiţional fără control tehnic specializat.
În Piatra-Neamţ au fost identificate 41 de imobile incluse în gradele I, II şi III de risc seismic, dintre acestea amintim: blocuri de locuinţe în diverse locuri din oraş, sala de sport de pe strada Obor, ci-nematograful Cozla, chiar şi Turnul Clopotniţă, Teatrul Tineretului, staţia de cale ferată, Muzeul de Etnografie, Biserica „Buna Vestire“, Spitalul – pavilionul interne, dermato-venerice şi oncologie.
(Ioana CALIŢCHO)
