l lunar, la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Piatra-Neamţ ajung între 12 şi 16 copii prematuri mici, sub 2.500 de grame l o mamă din Săvineşti a povestit cum, pe parcursul unei luni, la Maternitatea SJU, a trecut de la agonie la extaz
Spitalul Judeţean se aud glasuri ascuţite ale nou-născuţilor care „celebrează“ viaţa în fiecare moment. Printre aceştia sunt unii care aproape că-şi fac insesizabilă prezenţa. Puşi în incubatoare, contectaţi la fel de fel de fire şi cu monitoarele la căpătâiul lor, se luptă pentru viaţă. Sunt prematurii, cei care s-au născut, cum spune personalul medico-sanitar, „înainte de termen“, din diverse motive. Fără aceste incubatoare şansele lor de a vedea lumina zilei ar fi aproape nule. Mâine e Ziua Internaţională a Prematurităţii, o zi în care puii de om, ce au venit mai devreme pe lume, alături de mamele lor, la care se adaugă famililie şi toţi cei care, în spitale, se îngrijesc să-i ajute, se împarte speranţa. Legată de faptul că, pe de o parte, alţi copii vor avea şansa de a supravieţui, iar pe de alta că acest segment al neonatologiei va fi susţinut cu o mai mare atenţie de autorităţile statului. La cea mai mare unitate spitalicească din judeţ, aşa cum ne-a spus dr. Ana-Maria Nechifor, şefa secţiei Neonatologie, ajung, lunar, între 12 şi 16 prematuri. Acei copii născuţi cu o greutate sub 2.500 de g. Sunt şi alţi prematuri cu o greutate mai mare de 2.500 g, dar ei nu apar în statisticile cerute de Ministerul Sănătăţii deoarece nu se „încadrează“ în normele stabilite. La Terapie Intensivă, tot într-o lună, sunt în jur de 30-35 de copii. Şi printre aceştia sunt prematuri, dar cu afecţiuni mai grave. În total, sunt 12 incubatoare şi 8 paturi încălzite care fac faţă celor poate mai fragili dintre nou-născuţi. „Spunem noi suficiente, dat fiind adresabilitatea. Ceea ce nu ajunge, în schimb, sunt cheltuielile cu consumabilele, care susţin aceste incubatoare şi paturi. Aparatura este nouă, modernă, dar are nevoie de consumabile, multe dintre ele fiind de unică folosinţă. Spre exemplu un senzor ajunge la aproximativ 100 de lei, un alt consumabil poate ajunge la 800 de lei, dar mai sunt multe altele care duc la sume ce, prin contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, nu sunt acoperite“, a spus dr. Nechifor. Conform datelor furnizate de SJU, pentru un prematur CAS alocă în jur de 390 de lei pe zi. Prea puţin, spun cei care îngrijesc de micuţi, deoarece de multe ori pentru a acoperi costurile cu laptele praf special, unguente, creme şi alte consumabile se iau bani de unde se poate. „Mai echilibrăm situaţia şi cu banii din programul naţional, de unde primim 100 de lei pentru un prematur. Consumul este mai mare şi aici ne băgăm în costurile secţiei, ale spitalului. Trebuie lapte praf adaptat prematurului, care este mai scump decât în mod obişnuit. La cei alimentaţi natural ne trebuie un fortifiant de lapte matern pentru prematurii mici, care ajunge la 100- 200 de lei cutia. Mai e nevoie de bani pentru circuitele de la perfuzii, care se schimbă de câteva ori pe zi, preparate de aminoacizi, de lipide, vitamine, unguente, creme. Mai avem noroc că mai sunt firme care donează“, a mai spus medicul Nechifor.
Ventilatorul care nu mai ţine pasul
Totuşi, una dintre dorinţele cele mai mari ale celor de la Maternitatea SJU o reprezintă înlocuirea unui ventilator care a îmbătrânit şi care nu mai corespunde cerinţelor vremii. Este vorba despre un aparat, cu o vechime de 10 ani, pentru care nu se mai fabrică piese de schimb şi care ajută prematurul să respire mai bine. Unul nou ar costa în jur de 14.000 de euro, însă conducerea SJU nu dispune momentan de asemenea fonduri pentru investiţii, fapt pentru care piesele de schimb sunt căutate în alte maternităţi, care au casat astfel de aparate. Cu toate acestea, medicii îşi doresc să creeze condiţii mai bune celor care, de multe ori, se agaţă cu trupuşoarele firave de orice şansă. „Noi vrem să aducem Maternitatea la Nivelul II B, însă pentru asta ne-ar mai trebui un ventilator care să facă ventilaţie asistată, ventilator care să preia toată funcţia respiratorie a copilaşului. Dacă am creşte nivelul de încadrare am putea să micşorăm numărul de transferuri spre Iaşi şi am putem ţine şi mai mulţi copii pe care să-i tratăm aici şi am putea accesa şi Programul de Terapie Intensivă“, a adăugat spus dr. Ana- Maria Nechifor.
„Ne încurajăm unii pe alţii, până la final“
Am aflat de la cei care lucrează în Maternitate că prea puţini sunt cei care înţeleg ce înseamnă prematur. Şi asta poate pentru că nu au experimentat vestea că pruncul lor este la limita dintre a fi sau a nu fi. „Pentru mămici, în principiu, naşterea înseamnă tot bucurie. Pentru ele tot copilaşul lor este. Abia după prima zi, când vin să vadă copilaşul şi îl observă în incubator, îl văd cu toate materialele sanitare în jurul lui, abia pe urmă află că problemele nu sunt chiar cum se aşteptau ele să fie. Depinde de fiecare în parte. Multe persoane înţeleg, stăm de vorbă cu ele şi ne încurajăm unii pe alţii până la final“, a spus dr. Nechifor. Un final fericit pentru cei mai mulţi copii, însă nu pentru toţi. Spre exemplu, de la începutul anului şi până în prezent au pierdut lupta cu viaţa doi prematuri. Ramona Matache, în vârstă de 40 de ani, din Săvineşti, este mămică de gemeni. Naşterea s-a produs la a 32-a săptămână de sarcină, adică cu o lună mai devreme. Unul dintre copii a fost născut pe cale naturală, pentru celălalt a fost nevoie de operaţie de cezariană. Acum, am întâlnit-o cu zâmbetul pe buze. Este unul pe care l-a căpătat după o lună de plâns, multe gânduri şi nesomn. „Pentru a mine, în primul rând, a fost un şoc pentru că eu ştiam că voi avea doar un copil. În momentul în care am născut mi s-a spus că pentru unul dintre copii nu prea sunt şanse să trăiască. Un bebeluş a primit la naştere nota (scorul APGAR) 6, iar celălalt nota 1. O săptămână am plâns în continuu. A trecut o lună şi nu-mi vine să cred că-mi pot lua copiii acasă. În tot acest timp, pot să spun că personalul medical s-a comportat exemplar. Nu am cuvinte să le mulţumesc pentru tot ce au făcut pentru noi“, a spus mama gemenilor, care este aşteptată acasă de alţi 3 copii.
Rată mare de copii născuţi prematur
Conform informaţiilor preliminare publicate de Ministerul Sănătăţii prin Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului şi Fundaţia CRED, în documentul „Evaluarea regionalizării îngrijirilor pentru nou-născuţi în anul 2014”, România înregistra una dintre cele mai crescute rate ale copiilor născuţi cu greutatea egală sau mai mică de 2500 gr -10,24%, din care 3,5% sub 1999 gr. Potrivit specialiştilor, nou-născutul înainte de 28 de săptămâni de gestaţie sau cel foarte mic (sub 1.000 de grame) este expus unor riscuri mari de a dezvolta probleme severe de: surditate 3%; cecitate (orbire) 8%; paralizie cerebrală 8-12%; retard mintal 14%. Nou nascuţii între 1.500 şi 2.500 de grame pot avea diferenţ e ale coeficientului de inteligenţă faţă de un nou-născut la termen. Nou-născuţii ce cântăresc peste 2.500 de grame au un risc foarte mic de apariţie a unui retard în dezvoltare. (Marian TEODOROF)
