Dintre ansamblurile şi formaţiile care în acest sfârşit de săptămână vor colinda străzile din centru pentru a face urări cetăţenilor amintim: Alaiul din Răuceşti, „Izvoarele Burcuţului“ din Borca, „Sumanarii“ din Trifeşti şi Ansamblul folcloric „Floricică de la munte“, care şi anul acesta va veni în faţa pu-blicului cu un program bogat şi atrăgător.
Manifestarea, programată sâmbătă, 19 decembrie, va debuta la ora 12.00 cu parada formaţiilor participante. Se va pleca din faţa Teatrului Tineretului spre Casa de Cultură. Apoi, de la Muzeul de Istorie se va reveni în zona centrală a oraşului (prin faţa Hotelului „Ceahlău“), în Piaţa Ştefan cel Mare. În acest spaţiu, de la ora 13.00 va avea loc spectacolul care va cuprinde momente artistice ale fiecăreia dintre formaţiile participante.
Alaiul de datini şi obiceiuri din comuna Răuceşti
Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri de capră: – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi care strigă la capră şi este originală prin folosirea cârjelor contorsionate. Formaţia din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.
Formaţia „Izvoarele Borcuţului“ din Borca
Jocul caprei şi mascaţii din Borca, obicei vechi de sute de ani, reprezintă un dans al binelui şi răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Personajele par a fi stranii, ciudate, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală. Pe fondul sonor al zurgălăilor, buciumului, ţignalelor, tobelor, fluierelor, se strigă, se cântă, se râde, se plânge, interzicând, astfel, evadarea răului în lumea reală. Din formaţie fac parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrenţuroase, groteşti: Căpitanul, Turcul, Irodul, Caprele, Ţapii, Fluieraşul, Mareşalii sau Ţiganii, Măndiţele, Fanarioţii, Moşneagul, Baba, Dracul, Moartea.
„Sumanarii“ din Trifeşti
Grupul este format din 20 de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul şi cornul de vânătoare.
Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte“ al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare“
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte“ s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească.
De patru decenii, ansamblul cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare“, Ansamblul „Floricică de la munte“ este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.
(S. D.)
