Deşi ar trebui să constituie temelia sistemului public de sănătate, medicina de familie este în continuare ocolită de absolvenţii facultăţilor de profil. De vină ar fi volumul mare de muncă şi faptul că un medic de familie trebuie să-şi acopere cheltuielile cu întreţinerea cabinetului şi salariile angajaţilor (asistent, îngrijitoare).
La ora de faţă, în 40 dintre cele 83 de localităţi nemţene, inclusiv în oraşe, sunt mai puţini medici de familie decât „norma“ calculată în funcţie de populaţie.
În judeţ ar trebui să funcţioneze 308 cabinete ale medicilor de familie, însă sunt funcţionale numai 241 de cabinete, plus câteva punte de lucru deschise în alte localităţi decât cele în care funcţionează cabinetele.
Pe lista localităţilor în care nu sunt destui medici de familie se află: Agapia, Bicaz, Borca, Borleşti, Boteşti, Bozieni, Brusturi, Cândeşti, Cordun, Doljeşti, Dumbrava Roşie, Farcaşa, Gherăeşti, Girov, Grumăzeşti, Horia, Icuşeşti, Ion Creangă. Oniceni, Pânceşti, Pângăraţi, piatra-Neamţ, Piatra Şoimului, Pipirig, Podoleni, Poiana Teiului, Răuceşti, Rediu, Roman, Roznov, Săbăoani, Sagna, Săvineşti, Tămăşeni, Tarcău, Timişeşti, Târgu-Neamţ, Trifeşti, Vânători-Neamţ şi Zăneşti. De remarcat că la Boteşti s-au desfiinţat două din cele trei cabinete de medicină de familie care erau deschise în urmă cu o jumătate de an.
Însă cea mai ingrată situaţie este la Pânceşti, localitate cu peste 1.400 de suflete, în care nu este deschis niciun cabinet de medicină de familie. Localnicii sunt nevoiţi să apeleze la medicii de familie din Poienari sau Gâdinţi.
(Liviu ILIE)
