În această dimineaţă, în cele peste 300 de şcoli cu personalitate juridică sau structuri ale acestora va suna clopoţelul pentru a marca debutul cursurilor anului şcolar 2018-2019. Alături de copii, părinţi şi cadrele didactice se vor afla, peste tot, reprezentanţii autorităţilor locale, în câteva locuri – cei ai autorităţilor judeţene, iar în două unităţi de învăţământ – conducătorul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan. Este vorba despre Colegiul Naţional de Informatică Piatra-Neamţ şi Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi’’ Vânători-Neamţ.
Va fi un an şcolar măcinat de aceleaşi vechi probleme de personal şi de infrastructură: profesori plătiţi cu ora, profesori necalificaţi, şcoli neautorizate…
Structura anului şcolar – decisă de o minoritate
La începutul acestui an calendaristic, Ministerul Educaţiei a organizat o consultare publică având ca temă obţinerea unor opinii referitoare la durata minimă a anului şcolar 2018-2019, data de începere a acestuia, durata vacanţelor de iarnă şi de primăvară/Paşte, precum şi oportunitatea păstrării sau eliminării vacanţei intersemestriale. Au participat aproape 40.000 de elevi, părinţi şi profesori; dintre aceştia, aproape trei sferturi au indicat ziua de luni – 17 septembrie drept dată de început a anului şcolar 2018-2019; pentru data de 10 septembrie au optat 17,57% dintre respondenţi. În ciuda acestei diferenţe enorme, oficiali Ministerului Educaţiei, împreună cu reprezentanţii cadrelor didactice, ai elevilor şi părinţilor, întruniţi într-o „comisie de dialog social“, au decis altceva: anul şcolar începe pe 10 septembrie şi va avea 34 de săptămâni – 168 de zile lucrătoare.
Pe de altă parte, în cadrul aceleiaşi comisii de dialog social s-au luat şi hotărâri care respectă voinţa participanţilor la consultarea publică din ianuarie. Astfel, se vor menţine cele trei săptămâni de vacanţă de iarnă, dar şi vacanţa intersemestrială, vacanţa din semestrul I, pentru preşcolari şi învăţământul primar, şi vacanţa de primăvară.
Aşadar, structura anului şcolar cuprinde semestrul I (10 septembrie 2018 – 1 februa-rie 2019) şi semestrul al II-lea (11 februarie 2019 – 14 iunie 2019).
Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învăţământ sunt programate astfel: vacanţa de iarnă (22 decembrie 2018 – 13 ianuarie 2019), vacanţă intersemestrială (2 – 10 februarie 2019), vacanţa de primăvară (20 aprilie – 5 mai 2019) şi vacanţa de vară (15 iunie – 15 septembrie 2019). Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar beneficiază de vacanţă în săptămâna 27 octombrie – 4 noiembrie 2018.
Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 31 mai 2019, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 7 iunie 2019. Programul naţional „Şcoala altfel“ are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat în perioada 1 octombrie 2018 – 31 mai 2019, pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor.
Desfăşurarea programului „Şcoala altfel“ nu va coincide cu perioada alocată susţine-rii tezelor semestriale.
Etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare se organizează, în general, în perioada vacanţei de primăvară, potrivit unui calendar specific. Unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5 octombrie 2018 – Ziua internaţională a Educaţiei şi ziua de 5 iunie 2019 – Ziua Învăţătorului.
Evaluări la patru clase, Bacalaureat „recomprimat’’
Formula Bacalaureatului „din bucăţi’’, cu probe de certificare a competenţelor programate în timpul cursurilor, a fost abandonată după numai un an. Acum câteva zile, Ministerul Educaţiei a decis revenirea la formula consacrată: toate probele vara. Înscrierile pentru susţinerea Bacalaureatului în prima sesiune se vor putea face în săptămâna 27 – 31 mai 2019, în condiţiile în care cursurile pentru clasele a XII-a şi a XIII-a se încheie vineri, 31 mai 2019.
Prima sesiune a examenului naţional de Bacalaureat 2019 începe luni, 3 iunie, cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A). Conform calendarului aprobat prin ordin de ministru, proba va continua în data de 4 iunie şi va fi urmată de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (5 – 6 iunie).
În zilele de 7, 10 şi 11 iunie este programată evaluarea competenţelor digitale (proba D), iar în perioada 12-13 iunie se va desfăşura evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C). Candidaţii de altă confesiune decât cea ortodoxă, care sărbătoresc Rusaliile în data de 10 iunie, pot fi programaţi pentru susţinerea probei D în zilele de 7 şi 11 iunie.
Prima probă scrisă – Limba si literatura română – va avea loc luni, 1 iulie. Proba la Limba si literatura maternă este programată marţi, 2 iulie, iar proba obligatorie a profilului, miercuri, 3 iulie. Ultima probă scrisă – cea la alegere a profilului şi specializării se va desfăşura joi, 4 iulie.
Afişarea primelor rezultate este programată pentru data de 8 iulie şi e urmată de depunerea contestaţiilor. Între 9 şi 12 iulie vor fi soluţionate contestaţiile, în timp ce afişarea rezultatelor finale este prevăzută pentru data de 13 iulie.
Cât priveşte Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, prima probă scrisă, la Limba şi literatura română, va avea loc în data de 18 iunie 2019. Următoarea probă scrisă (Matematică) se va desfăşura în data de 20 iunie. Afişarea primelor rezultate este prevăzută pentru data de 25 iunie, procedură urmată de înregistrarea contestaţiilor. Examenul se va încheia sâmbătă, 29 iunie, cu afişarea rezultatelor finale.
Evaluări vor susţine şi elevii din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a – toate fiind programate în luna mai 2019. Pentru elevii de clasa a II-a, proba scrisă la Limba română este programată pe 7 mai, fiind urmată a doua zi de testele de citire. Proba de Matematică este prevăzută pentru data de 9 mai.
Evaluarea competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar (la finalul clasei a IV-a) are următorul calendar: Limba română (14 mai), Matematică (15 mai).
Elevii claselor a VI-a vor susţine evaluarea competenţelor fundamentale dobândite în ciclul inferior al gimnaziului (V-VI) în zilele de 22 mai (Limbă şi comunicare) şi 23 mai (Matematică şi Ştiinţele naturii).
Gustări de 11,5 milioane de lei pentru elevi
Cei peste 51.500 de preşcolari şi elevi din clasa pregătitoare şi clasele I-VIII vor beneficia de fructe, legume şi produse de panificaţie prin intermediul „Programului pentru şcoli“.
Judeţului nostru i-au fost alocaţi aproape 11,5 milioane de lei pentru derularea programului; cea mai mare sumă – 4,841 mi-lioane de lei – este alocată pentru cumpărarea de produse de panificaţie; pentru achiziţia de lapte şi prodese din lapte au fost alocaţi 4,538 milioane de lei, iar pentru achiziţia de legume şi fructe – 2,064 mi-lioane de lei. În aceste sume sunt prinse şi cheltuielile de distribuţie.
„Schema“ de distribuire a produselor alimentare este următoarea: luni – produs lactat şi corn/baton; marţi – lapte şi corn/baton; miercuri – lapte şi corn/baton; joi – măr şi biscuiţi/covrigi; vineri – măr şi biscuiţi/covrigi.
Mai trebuie remarcat şi că preşcolarii şi elevii Liceului cu Program Sportiv Roman vor primi câte o masă caldă în fiecare zi de cursuri, în limita a zece lei pe zi pentru fiecare copil sau adolescent.
Olimpiadă internaţională
Cu certitudine, acest nou an şcolar va fi presărat de frumoase rezultate ale elevilor la concursurile şi olimpiadele naţionale şi, de ce nu, internaţionale. Şi tot cu certitudine, în 2019 judeţul nostru va găzdui, la rându-i, concursuri de anvergură naţională şi internaţională. Din ceea ce se ştie până în acest moment, vom găzdui cea de-a XXIII-e ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie. Este o recunoaştere a calităţii Şcolii nemţene de Astronomie şi Astrofizică – clădită, cu râvnă, de doi profesori inimoşi (pietreanul Grigoruţă Oniciuc şi romaşcanul Tit Tihon) şi reprezentată, cu mult succes, de un grup de elevi pasionaţi. Trebuie remarcat că, din 2013 încoace, elevii nemţeni au bifat participări şi medalii la Internaţionalele de Astronomie. Reuşitele aparţin elevelor Maria Cristiana Dedu (2013 şi 2014), Andra Jitaru (2014 şi 2016) şi Flavia Cristiana Pascal (2017).
Bune şi mai puţin bune
La capitolul infrastructură şcolară, în vara care tocmai s-a încheiat s-au făcut multe lucruri bune: în 71 de şcoli au fost făcute reabilitări importante – înlocuiri de acoperişuri, reparaţii ale instalaţiilor sanitare sau electrice, reabilitări termice, etc.
Pe de altă parte, 532 dintre cele 589 de clădiri aparţinând şcolilor au fost igienizate. Paza în şcoli este asigurată cu echipamente video, dar mai puţin cu personal uman (doar 62 de şcoli au paznici).
La capitolul neîmpliniri, trebuie remarcat faptul că 51 de şcoli şi grădiniţe au toalete exterioare, multe nici măcar racordate la apă curentă; 50 de şcoli nu au auto-rizaţii sanitare de funcţionare, iar şase nu au autorizaţii de la Pompieri. 35 de clădiri aparţinând şco-lilor nu sunt nici măcar împrejmuite cu garduri.
(Liviu ILIE)