În trimestrul al IV-lea, din 2016, a început în România o epidemie de rujeolă, care încă nu s-a încheiat. Inspectorii sanitari ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) spun că, spre sfârşitul anului trecut, părea că dă semne de sfârşit şi, totuşi, în decembrie 2018 – ianuarie 2019, boala a reînceput să-şi arate puterile. În judeţul Neamţ, au fost mai multe cazuri, pe o perioadă mai mare de timp, care ne arată, aşa cum mai punctează inspectorii, că atunci când a fost epidemie în România, adică în 2012 şi acum, în 2017-2018, şi în judeţul nostru numărul de cazuri a evoluat la nivel epidemic. Repartiţia pe luni, ne arată că în judeţul nostru epidemia a început mai târziu, la mijlocul anului 2017, în luna iulie. Până în prezent, au fost înregistrate 123 de îmbolnăviri, în 2017, şi 303 cazuri, în 2018. Pe grupe de vârstă, cele mai afectate grupe sunte cele cuprinse între un an şi nouă ani, diferenţele între urban şi rural, la grupele de vârstă vulnerabile, fiind nesemnificative. În cei doi ani, au apărut şi câteva focare de rujeolă. În 2017, au fost 3 focare. Cel mai mare, din acel an, a fost în localitatea Roman, strada Fabricii – 50 de cazuri, iar în 2018 au fost 8 focare – cele mai multe cazuri, înregistrate în comunitatea din Văleni (Piatra-Neamţ), cu 32 de cazuri. „Pe toată această perioadă, s-au efectuat vaccinări împotriva rujeolei, cu vaccinul ROR. În decembrie 2016, s-a introdus o doză suplimentară în schema de vaccinare, astfel că, în prezent, vaccinarea împotriva rujeolei înseamnă o doză la copii între 9-11 luni, doza de bază de la 12 luni şi revaccinarea de la 5 ani“, a spus epidemiologul Roxana Pipirigeanu, din cadrul DSP.
Frica şi influenţa liderilor de opinie împotriva vaccinării
Per total, în anul 2017, au fost efectuate 13.391 de doze de vaccin rujeolic, ceea ce arată o recuperare importantă a restanţierilor. În 2018, au fost administrate 8.314 doze. În cei doi ani, aşa cum mai evidenţiază inspectorii sanitari, acoperirea vaccinală s-a îmbunătăţit, dar numărul restanţierilor se pare că pune, în continuare, probleme. „Rămâne o problemă, pentru că în modul acesta se adună o importantă populaţie care este cu risc de a face rujeolă. Cea mai mare problemă la noi în judeţ o reprezintă refuzul, care este de aproximativ 30%, faţă de 10%, cât este media pe ţară. O altă problemă o reprezintă copiii plecaţi din România, care rămân pe listele medicilor de familie din ţară. Ei se pot întoarce oricând la medicul de familie şi să solicite diferite servicii medicale. Figurează ca restanţieri, deoarece nu sunt de găsit la domiciliul din ţară“, a adăugat Pipirigeanu. În ianuarie 2019, s-au înregistrat 23 de cazuri de rujeolă, dintre care 16 sunt confirmate în baza ana-lizelor de laborator, toate în zona Piatra-Neamţ. La bază, avertizează medicii, pentru refuzul vaccinării este invocată frica. „Frica de necunoscut, faptul că nu aprofundează informaţiile care le produc frică, faptul că nu au mai văzut demult copii bolnavi de rujeolă şi atunci se întreabă dacă e chiar necesar să-şi vaccineze copilul. Boala există şi ea poate duce la deces. Patru dintre cele 60 au fost la noi în judeţ“, a declarat epidemiologul. Pe de altă parte, şi vocile liderilor de opinie, din anumite comunităţi ale judeţului, par să influenţeze statisticile vaccinării. „În diverse comunităţi, sunt lideri de opinie care promovează antivaccinarea şi mă refer aici la persoane din diverse culte religioase. Totodată, sunt persoane lideri de grup, care promovează antivaccinarea“, a spus dr. Daniela Marcoci, din cadrul DSP. Inspectorii sanitari spun că vor continua, în luna aceasta, acti-vităţi „din uşă în uşă“, în care vor încerca să poarte discuţii punctuale şi documentate cu acei părinţi sau lideri de opinie care sunt împotriva vaccinării.
(T. MARIAN)
