La nivel judeţean, anul trecut, au fost raportate 109 gravide minore, potrivit datelor înregistrate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP). O cifră care, la nivel naţional, ne plasează la mijlocul unui clasament judeţean. De altfel, la nivel european, această situaţie întăreşte ceea ce se ştia de prin 2021, când Institutul Naţional de Statistică releva că mamele minore din România reprezentau aproape o treime dintre mamele minore din statele Uniunii Europene. O mare parte din copilele nemţence care au şi dat naştere pruncilor au fost raportate în rândul celor cu risc de abandon. Cu toate eforturile de consiliere a mămicilor din grupele de risc de abandon, în anul 2023, 20 de copii au fost părăsiţi în spitalele nemţene.
„S-au realizat activităţi de consiliere a mamelor din grupa de risc de abandon/părăsire a copilului în unităţile sanitare din judeţ. S-a verificat şi îndrumat activitatea asistenţilor sociali încadraţi în Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ şi Spitalul Municipal de Urgenţă (SMU) Roman, cât şi cea a asistenţilor medicali cu atribuţii de asistent social din cadrul Spitalului Orăşenesc Sf. Dimitrie Târgu-Neamţ. În anul 2023, au fost raportate 182 de gravide/ lehuze cu risc de abandon, dintr-un total de 3.048 gravide. Au fost raportate 109 gravide minore. Au fost efectuate 321 de consilieri mamelor cu risc de abandon. Douăzeci (20) de copii au fost părărsiţi în secţiile de Pediatrie şi nou-născuţi din cadrul spitalelor din judeţul Neamţ, iar pentru 11 s-au luat măsuri de protecţie“, potrivit unui raport al DSP.
În 2021, România avea cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană: 8024. O cifră într-o scădere uşoară faţă de 2020, când erau 8.276 de mame minore. Ţara noastră, potrivit datelor actualizate, rămâne prima ţară cu cele mai multe mame minore, sub 18 ani din UE. Dincolo de riscul mare de abandon a nou-născuţilor, în rândul mamelor minore, specialiştii spun că sarcinile la adolescente sunt însoţite de probleme atât pentru mamă, cât şi pentru făt. În condiţiile în care aparatul genital al mamei nu este pe deplin maturizat, „riscul de eclampsie, endometrită puerperală şi infecţii sistemice este mai mare faţă de mamele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani“, aşa cum explică medicii. În plus, nou-născuţii provenind din mame cu vârste mai mici de 20 de ani se confruntă cu riscuri mai mari de afecţiuni neonatale severe, greutate mică la naştere şi naştere prematură. A da naştere la o vârstă fragedă, pe lângă posibilele complicaţii pe timpul sarcinii, implică probleme majore, pentru mamă precum: abandonul şcolar cauzat de sarcină şi naşterea copilului, imposibilitatea de a îngriji bebeluşul, probleme economice. Printre strategiile care s-au dovedit eficiente pentru reducerea fenomenului sarcinilor la adolescente se numără: amânarea debutului vieţii sexuale, decizia de a începe viaţa sexuală în urma unei corecte informări, educaţia privind metodelor de prevenţie şi utilizarea metodelor contraceptive adecvate.
(M.T.)