Luni, 10 septembrie, încep cursurile unui nou an şcolar, moment în care şcolile se umplu de copii. Pentru elevii şcolilor din mediul urban, mersul la şcoală înseamnă să înveţe şi să-şi facă griji pentru teme şi pentru note. Însă, pentru mii de copii care învaţă la şcolile din mediul rural mersul la şcoală implică şi alte „griji’’.
WC-urile – eterna problemă
De când lumea, grija primarilor, în ceea ce priveşte funcţionarea şcolilor din localităţile pe care le păstoresc, este să facă ceva reparaţii, să dea cu var şi să asigure lemnele de foc. Cei mai cu dare de mână, bugetar vorbind, şi cei care prind finanţări europene îşi permit şi investiţii de mai mare anvergură – gen înlocuit acoperişuri, reabilitări termice, înlocuire de instalaţii electrice etc. Însă, tot de când lumea, pe ultimul loc atunci când vine vorba despre grija faţă de şcoli rămân (ne)importantele WC-uri.
Situaţia nu s-a schimbat nici în această deja trecută vacanţă de vară. Potrivit datelor care ne-au fost oferite de reprezentanţii Inspectoratului Şcolar, în judeţ avem 313 unităţi de învăţământ „de masă’’ cu perso-nalitate juridică sau structuri ale acestora, plus încă vreo 30 de alte instituţii care au legătură cu Educaţia. Ei bine, dintre cele 313 şcoli şi grădiniţe 51 au şi acum toalete exterioare. Asta înseamnă o şcoală din şase!
Însă şi între acestea există diferenţe. De exemplu, la Şcoala 1 Bicaz Chei este montată o toaletă ecologică, racordată la apă şi care are şi bazin de evacuare. Condiţii ca la oraş, doar că amplasarea lasă de dorit. Alte 18 şcoli au toalete săteşti, însă racordate la apă – fapt ce permite copiilor măcar să se spele pe mâini după… Respectivele şcoli sunt din localităţile Bicazu Ardelean, Bâra, Bodeşti, Bozieni, Brusturi, Doljeşti, Gâdinţi, Gârcina, Icuşeşti, Oniceni, Stăniţa, Timişeşti, Trifeşti, Tupilaţi şi Văleni.
Marea problemă, însă, apare la acele şcoli la care veceurile nu au nici măcar apă curentă. Şi la care singura soluţie pentru o brumă de igienă o reprezintă chiuvetele din interiorul şcolilor – fie ele racordate la reţeaua de apă, fie dotate cu anticele lavoare. Pe listă apar şcoli din Boghicea, Crăcăoani, Dămuc, Dragomireşti, Icuşeşti, Gârcina, Moldoveni, Roznov (Slobozia), Pipirig, Podoleni, Secuieni, Ştefan cel Mare, Tămăşeni, Tarcău, Ţibucani, Zăneşti şi… Bicaz (Şcoala nr. 2).
Lipsuri sanitare, riscuri la incendii, garduri lipsă
Potrivit legii, orice şcoală trebuie autorizată sanitar. Din motive evidente. Însă, cu toate că şi la acest capitol există o mulţime de pro-bleme, şcolile funcţionează bine mersi. An de an se dau termene de remediare ori se acordă dispense…
Debutul de an şcolar va găsi 51 de şcoli neautorizate sanitar. Majoritatea sunt şi pe lista prezentată mai sus, însă apar şi altele – neautorizate din alte motive decât grupurile sanitare exterioare; sunt şcoli din Boteşti, Cândeşti, Mărgineni, Răuceşti, Sagna, Vânători-Neamţ şi Roman (taman Clubul Copiilor, recent mutat în sediu nou).
Alt capitol, alte lipsuri: mai sunt, încă, şcoli neautorizate din punct de vedere al securităţii la incendiu. Şi nu orice şcoli: Şcoala Domnească Târgu-Neamţ, Liceul Tehnologic Vânători-Neamţ, Colegiul Tehnic „Petru Poni“ Roman, Grădiniţa 1 Borleşti şi un liceu particular.
În ceea ce priveşte siguranţa copiilor, stăm destul de bine. Sau destul de prost, depinde din ce parte a gardului priveşti. Dintre cele 589 de clădiri care aparţin şcolilor, 554 sunt împrejmuite. 35 nu au nici măcar garduri. Pe de altă parte, majoritatea şcolilor sunt supravegheate video, măcar la interior.
(Liviu ILIE)