l fostul şef al Gărzii Financiare a obţinut daune de 3.000 de euro pentru condiţiile din arest şi fiindcă a fost supravegheat video
Fostul şef al Gărzii Financiare, condamnat la patru ani de închisoare, pentru luare de mită, alături de alţi doi subalterni, a dat în judecată România la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), plân-gându-se de condiţiile de detenţie. La data de 16 iunie, instanţa supremă s-a pronunţat, i-a dat parţial dreptate şpăgarului, şi i-a acordat acestuia daune morale de 3.000 de euro şi cheltuieli materiale de 20 de euro.
Pretenţiile
Nistor a făcut plângere la CEDO pe 8 mai 2012, nemulţumit de felul în care a stat în arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Bacău. Pietreanul, în vârstă de 55 de ani, a ajuns după gratii pe 29 septembrie 2011, iar ulterior a fost transferat la penitenciar.
„Reclamantul spune că celula sa măsura 15 metri pătraţi, avea şase paturi pentru zece deţinuţi şi a fost ocupată de fumători, în condiţiile în care el nu fuma. El a adăugat că a fost nesănătoasă, nu a fost încălzită şi a fost infestată cu ţânţari, purici, păduchi şi ploşniţe. De asemenea, el s-a plâns de lipsa de lenjerie de pat curată şi lipsa curăţeniei. Mai departe afirmă că apa caldă era disponibilă doar de două ori pe săptămână, în zilele de luni şi joi, de la ora 16 la 18, mâncarea era de proastă calitate, iar personalul care o distribuia nu îndeplinea standardele minime de igienă. În cele din urmă, el susţine că era scos la plimbare doar de două ori pe săptămână, într-o «cuşcă» de 25 mp“, se arată în sentinţa CEDO.
Replica
Guvernul, prin avocat, le-a explicat magistraţilor europeni că Nistor fusese ţinut în celula 5 de la primul etaj, care are 12,87 mp şi care atunci avea între trei şi şase deţinuţi. De asemenea, Nistor nu a cerut să stea
într-o celulă de nefumători. În plus, celulele de la arestul IJP au câte patru paturi, iar numărul acestora poate creşte dacă sunt aduşi mai mulţi arestaţi.
Totodată, s-a mai arătat că celulele erau încălzite, ventilate, aveau lumină na-turală, iar deţinuţii au primit lenjerie de pat în stare bună. Tot Guvernul a mai susţinut că, anual, se face depara-zitare şi dezinsecţie în tot penitenciarul şi în arest, apa caldă se dă de două ori pe săptămână, mâncarea este bună, iar deţinuţii sunt scoşi zilnic la plimbare, cu excepţia zilelor în care nu există personal pentru supraveghere, întrucât gardienii sunt ocupaţi cu transferul deţinuţilor la instanţe, procurori sau alte penitenciare.
Filmul
Constantin Nistor s-a mai plâns că, în arestul IJP, celula „a fost echipată cu o cameră de supraveghere video, care a lucrat 24 de ore din 24 şi era conectată la biroul şefului arestului“. El a depus la dosar şi o schiţă, din care reiese că buclucaşa cameră video era fixată în partea dreaptă-sus, iar o altă cameră se afla pe culoar.
„Potrivit informaţiilor furnizate de către Guvern, înre-gistrările video au fost ţinute timp de zece zile şi au fost destinate asigurării propriei siguranţe a deţinuţilor şi a spaţiului respectiv, iar toaletele nu au camere video de supraveghere“, precizează CEDO.
Avocaţii
În plângerea făcută la CEDO de Nistor se mai arată că, la instanţele din ţară, el a fost reprezentat de doi avocaţi, care l-au costat 16.545 de euro. Aceşti bani îi vrea înapoi de la Guvern. El a mai cerut 56 de euro, cu titlu de cheltuieli de judecată făcute la Strasbourg şi 20 de euro – contravaloarea taxelor poştale. CEDO i-a dat doar 3.000 de euro despăgubiri morale şi cei 20 de euro cheltuiţi de Nistor pe timbre.
Modelul Enăşoaie
Anul trecut, romaşcanul Gheorghe Enăşoaie, fost subaltern al lui Nistor, condamnat tot la patru ani de puşcărie, cu executare, pentru luare de mită, a câştigat despăgubiri morale tot de 3.000 de euro, pentru că s-a umplut de purici în detenţie.
Finanţistul romaşcan le-a atras atenţia judecătorilor europeni că, în Penitenciarul Bacău, fumătorii nu erau separaţi de nefumători, când era dus cu duba la instanţă nu avea destul aer, iar în închisoare a luat purici pe care nu avea cum să-i omoare, chiar dacă ar fi cumpărat, din propriul buzunar, produse de dezinsecţie.
Enăşoaie, în vârstă de 54 de ani, a fost arestat pe 29 septembrie 2011, alături de alţi doi finanţişti, în urma unui flagrant făcut de ofiţerii anticorupţie. Oamenii legii au probat că, în loc să-şi facă treaba şi să-i sancţioneze pe cei care încălcau legea, comisarii de la Gardă luau şpagă ca să „închidă ochii“.
Vrea bani de la Finanţe şi Poliţie
Din puşcărie, Nistor s-a pus pe „căpătuială“ şi a dat în judecată şi Serviciul Fiscal Municipal Oneşti, pentru recuperarea unor bani care, în 2010, i-ar fi fost luaţi ilegal de stat, drept taxe. În primă instanţă, el a avut parţial câştig de cauză, însă autorităţile au făcut recurs.
„Admite excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere referitor la anularea chitanţei nr 264838/ 10.11.2010, respinge în consecinţă acest capăt de cerere. Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Nistor Constantin, în contradictoriu cu pârâta Serviciul Fiscal Municipal Oneşti. Anulează decizia nr. 16009/ 9.11.2010 şi obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 2.384 lei cu titlu de debit principal, dobândă fiscală de la data plăţii şi până la data restituirii efective, şi 238 lei cu titlu de cheltuieli de judecată“, se arată în sentinţa dată de Tribunalul Bacău pe 7 mai anul acesta.
Totodată, Nistor a acţionat în instanţă şi IJP Bacău, de la care are pretenţii să fie despăgubit pentru că nu avea curtea mare de plimbare la arest şi fiindcă a fost filmat cât a stat după gratii. Acţiunea civilă este pe rolul Judecătoriei Bacău.
Mofturile
Enăşoaie a cerut în 2014 daune de 6.000 de euro şi a obţinut jumătate. Printre altele, nemulţumit că după gratii nu-i ca la hotel, el a reclamat următoarele:
1. Nu avea unde să-şi spele hainele şi să le usuce, motiv pentru care a trebuit să umble cu haine murdare şi ude.
2. Lenjeria de pat furnizată de reprezentanţii penitenciarului nu putea fi folosită, nu era potrivită pentru perioada din an în care o primea şi nu a fost schimbată, niciodată, pe parcursul detenţiei sale.
3. Nu a putut să-şi radă barba zilnic şi nu a avut acces la frizer, iar articole de toaletă nu a primit şi a trebuit să-şi cumpere BIC-uri de ras din banii proprii.
4. Curtea închisorii era acoperită cu o plasă de metal, pe o suprafaţă de 25 mp.
5. A fost transportat la, şi de la instanţă, la un loc cu fumătorii, în condiţiile în care el nu mai fuma.
(Mihai SAVA)
