l în anul 2015, aici a fost descoperită singura statuetă graveţiană de tip Venus din sud-estul Europei (23.000 de ani vechime)
Munca şi dăruirea unor arheologi şi profesori de renume de a scoate la iveală istoria îndepărtată a neamului românesc, ce porneşte de la Piatra-Neamţ, nu au nicio importanţă pentru Ministerul Culturii. Recent reluate, săpăturile de la Poiana Cireşului – Piatra-Neamţ (considerat cel mai important şantier arheologic din România pentru perioada paleolitică), nu au primit nici în acest an finanţare. Şantiere mai puţin bine cotate, din Dobrogea, au primit, în schimb, finanţări consistente. Prin urmare, profesorul universitar Marin Cârciumaru, un important arheolog român, a făcut contestaţie împotriva deciziilor CNA. El face parte din echipa ce a descoperit la Poiana Cireşului majoritatea obiectelor de artă şi podoabă din România mai vechi de 10.000 de ani, inclusiv statueta sculptată în piatră, veche de 23.000 de ani, cea mai veche din această parte a Europei. „Pe data de 22 iulie 2016 s-a dat rezultatul la contestaţiile depuse în urma publicarii listei cu şantierele câştigatoare pentru a fi finanţate în acest an. Deocamdată doresc să fac publică contestaţia pe care noi am depus-o, urmând să revenim cu alte comentarii. Contestaţiei noastre nu numai că nu i s-a dat câştig de cauză, dar chiar am fost puţin depunctaţi, de o Comisie de contestaţii care a fost probabil doar decorativă, obedientă, dar hotărâtă să dea lecţii celor care mai îndrăznesc să aibă astfel de iniţiative“, a declarat profesorul universitar dr. Marin Cârciumaru.
O contestaţie care aruncă în aer Comisia Naţională de Arheologie
Arheologul a contestat punctajul oferit şantierului Poiana Cireşului-Piatra Neamţ în urma evaluării din cadrul Programului naţional de finanţare a cercetării arheologice sistematice – 2016. Şantierul arheologic de la Poiana Cireşului-Piatra-Neamţ este primul din lista celor nefinanţate iar profesorul Cârciumaru aduce argumente pentru care crede el că ar fi trebuit să fie în capul listei finanţărilor.
„Considerăm că este o mare nedreptate din următoarele motive: în lista şantierelor finanţate nu este niciun sit paleolitic. Este de neconceput să fie îngropată o perioadă precum Paleoliticul, cea mai lungă perioadă din preistorie, în măsura în care imaginea şi vi-zibilitatea internaţională pentru această epocă au fost definitoriu întregite de şantierul Poiana Cireşului – Piatra-Neamţ; conform listei afişate, situl Poiana Cireşului are un punctaj mai mic sau apropiat cu şantiere în care abia s-au reluat săpăturile sau în care vor începe cercetările (o parte dintre ele fiind bine cunoscute de noi) şi ne întrebăm ce informaţii puteau fi completate în plus faţă de şantierul Poiana Cireşului la unele rubrici, astfel încât punctajul să fie atât de strâns (suntem foarte curioşi mai ales în privinţa rubricii referitoare la valorificarea cercetărilor). Şantierul Poiana Cireşului este acum, fără nicio îndoială, un reper pentru Graveţianul din Europa, acest aspect fiind demonstrat şi de nenumăratele citări în lucrări de mare prestigiu din străinătate; şantierul Poiana Cireşului a oferit circa 70% din toate obiectele de artă şi podoabă paleolitice descoperite până acum pe teritoriul României; descoperirea acestor categorii de obiecte este o raritate în Paleolitic, iar în România doar în acest şantier s-a descoperit cu adevărat o colecţie impresionantă (acest lucru este descris în cererea de finanţare).
Menţionăm că săpăturile din anul trecut s-au bazat pe sponzorizări şi nu pe o finanţare a Ministerului Culturii.
Chiar se ignoră faptul că de acum istoria sculpturii în România începe cu Poiana Cireşului?
Şantierul Poiana Cireşului a oferit majoritatea obiectelor de podoabă mai vechi de 10.000 de ani pentru Expoziţia organizată de Guvernul României în China; valorificarea ştiinţifică a descoperirilor de pe acest şantier s-a făcut în nenumărate forme: comunicări ştiinţifice la congrese şi colocvii în străinătate, multe articole în reviste ISI şi BDI etc. Cercetările de la Poiana Cireşului – Piatra-Neamţ se desfăşoară în prezent în echipe interdisciplinare şi internaţionale, cu specialişti din Franţa, Germania etc. Mediatizarea descoperirii primei sta-tuete sculptate în lemn silicifiat de tip Venus graveţian de la Poiana Cireşului a fost atât de mare (aspect uşor de verificat de oricine), încât devine jenant să spunem că săpăturile din acest şantier continuă să nu fie finanţate de Ministerul Culturii. În fond, descoperirea acestei statuete din piatră face ca istoria sculpturii în România să înceapă de acum cu Poiana Cireşului, iar, după publicarea ei, probabil că va deveni unul din simbolurile noastre naţionale, aşa cum s-a întâmplat cu descoperiri similare din Austria, Cehia etc. Dat fiind aceste câteva menţiuni, ne exprimăm nedumerirea asupra raţiunii care a stat la baza nefinanţării celui mai important şantier paleolitic din România şi unul de referinţă pentru Graveţianul din Europa“, semnează doctor Elena-Cristina Niţu – responsabil ştiinţific al şantierului Poiana Cireşului, profesorul universitar dr. Marin Cârciumaru – membru în colectivul de cercetare şi doctor Ovi-diu Cîrstina – membru în colectivul de cercetare.
(Ioana CALIŢCHO)
